(Ediţie din arhivă) Anul 12, nr. 3931. Vineri, 07 Decembrie 2007
RSS
-
Publicitate
-
Arhiva
« Alte articole din categoria Opinii
Comentariu
Super preţ, super calitate!
Opinii - Cornel Mihai Ungureanu(citeste alte articole de acelasi autor »)
Marimea textului: 
„Scrisul în presa cotidiană este o capcană: vă irosiţi forţele cu lucruri puţin importante…“, îmi spunea zilele trecute un bun scriitor craiovean. Privind spectacolul media („Orice fel de jurnalism este politic“, dacă îl credem pe Marquez), e greu să nu te cuprindă oboseala, iar a contribui la el pare zadarnic.
În anii ’90, poate că avea sens să te adresezi oamenilor care auziseră vaietele din închisorile comuniste (uneori, dinăuntru), să scrii despre cei care le provocaseră, să te împotriveşti fostelor structuri care preluau puterea. Baricada ridicată atunci de mai mult tăcuţii (înainte de ’89) opozanţi comunişti s-a păstrat, oamenii trec însă lejer astăzi dintr-o tabără în alta, iar unii îşi exersează ironia: Ce rost ar avea o baricadă, dacă toată lumea s-ar poziţiona de aceeaşi parte?
Unele schimbări se întâmplă: Iliescu se pregăteşte de proces; miniştrii lui, Chiţac şi Stănculescu, condamnaţi la 15 ani de închisoare, sunt gata de recurs; lideri anticomunişti au fost deconspiraţi ca informatori ai Securităţii; presa publică schiţa casei lui Vlad Georgescu desenată pentru Securitate de Bălăceanu-Stolnici, cetăţean de onoare al Craiovei, din octombrie 2007, prin grija primarului Solomon şi a consilierilor municipali; Cozma a ieşit de la Rahova (fără graţierea, din 2004, a lui Iliescu, iar răzgândirea acestuia nu îl mai poate aduce înapoi. Îmi amintesc o frază de atunci, despre anii ’90, din interviul acordat de Cozma unui post TV, în avionul care îl întorcea în Bucureşti, în arestul poliţiei: „Ion Iliescu a făcut tot posibilul ca România să nu ajungă ca alte ţări“ şi impresia mea: crede că rosteşte un adevăr, dar spune un altul); oamenii parcă şi-au mai temperat puseurile de entuziasm care-i mânau să voteze Remus Opriş sau Victor Ciorbea; Vanghelie a recuperat Piaţa Universităţii de la… preşedintele Băsescu (o veste care îmi aşterne pe faţă zâmbetul zilei când PD-ul şi-a lansat, la cinematograful Patria din Craiova, candidaţii pentru alegerile locale din 2004. Cât de voios cântau, cu Băsescu şi Berceanu în frunte, împreună cu Cristian Paţurcă: „Mai bine golan, decât activist/ Mai bine mort, decât comunist“!).
Alte lucruri rămân însă invariante. Politicieni cu consilieri tot mai scumpi şi tot mai străini fredonează, pentru a câta oară: „Voi sunteţi corupţi!“, „Iar tu ai vândut flota!“ şi ne ţipă miraculoase ieşiri din sărăcie (cu entuziasmul bişniţarului: „Super preţ, super calitate: alifia chinezească!“). Coloneii deţin funcţii-cheie într-o societate tot mai demilitarizată, multe ascensiuni nu sunt întâmplătoare, iar Dinescu ne povesteşte la televizor cum păţeau vreun accident mortal cei care se duceau cu jalba la partid, pe vremea lui Ceauşescu („Ai grijă să nu te calce o maşină!“, îmi scria cineva pe forumul ziarului, după un articol. Cu gândul la traficul din Craiova, la replica adresată lui Peter O’Toole, în Venus: „Aproape toţi vrem să trăieşti“, am zâmbit, fără grijă însă). Canarii presei comuniste şi mai tinerii lor confraţi îşi consolidează cifra de afaceri, nu vrei rolul ghimpelui, dar stând pe loc când alţii fac un pas înapoi, pare că ai făcut un pas înainte (cum am văzut într-un Harry Potter).
Mă simt ca în copilărie, când pedalam, aproape în fiecare zi, de acasă până în centrul oraşului, pe un drum tot mai familiar – atunci când scriu despre personajele care ne conduc, chiar dacă ele nu pot fi atinse. „Eşti un om singur. Ce poţi să faci?“, spunea Dan, din Half Nelson, adăugând, mai târziu: „Dar trebuie să faci ceva, nu?“.
În anii ’90, poate că avea sens să te adresezi oamenilor care auziseră vaietele din închisorile comuniste (uneori, dinăuntru), să scrii despre cei care le provocaseră, să te împotriveşti fostelor structuri care preluau puterea. Baricada ridicată atunci de mai mult tăcuţii (înainte de ’89) opozanţi comunişti s-a păstrat, oamenii trec însă lejer astăzi dintr-o tabără în alta, iar unii îşi exersează ironia: Ce rost ar avea o baricadă, dacă toată lumea s-ar poziţiona de aceeaşi parte?
Unele schimbări se întâmplă: Iliescu se pregăteşte de proces; miniştrii lui, Chiţac şi Stănculescu, condamnaţi la 15 ani de închisoare, sunt gata de recurs; lideri anticomunişti au fost deconspiraţi ca informatori ai Securităţii; presa publică schiţa casei lui Vlad Georgescu desenată pentru Securitate de Bălăceanu-Stolnici, cetăţean de onoare al Craiovei, din octombrie 2007, prin grija primarului Solomon şi a consilierilor municipali; Cozma a ieşit de la Rahova (fără graţierea, din 2004, a lui Iliescu, iar răzgândirea acestuia nu îl mai poate aduce înapoi. Îmi amintesc o frază de atunci, despre anii ’90, din interviul acordat de Cozma unui post TV, în avionul care îl întorcea în Bucureşti, în arestul poliţiei: „Ion Iliescu a făcut tot posibilul ca România să nu ajungă ca alte ţări“ şi impresia mea: crede că rosteşte un adevăr, dar spune un altul); oamenii parcă şi-au mai temperat puseurile de entuziasm care-i mânau să voteze Remus Opriş sau Victor Ciorbea; Vanghelie a recuperat Piaţa Universităţii de la… preşedintele Băsescu (o veste care îmi aşterne pe faţă zâmbetul zilei când PD-ul şi-a lansat, la cinematograful Patria din Craiova, candidaţii pentru alegerile locale din 2004. Cât de voios cântau, cu Băsescu şi Berceanu în frunte, împreună cu Cristian Paţurcă: „Mai bine golan, decât activist/ Mai bine mort, decât comunist“!).
Alte lucruri rămân însă invariante. Politicieni cu consilieri tot mai scumpi şi tot mai străini fredonează, pentru a câta oară: „Voi sunteţi corupţi!“, „Iar tu ai vândut flota!“ şi ne ţipă miraculoase ieşiri din sărăcie (cu entuziasmul bişniţarului: „Super preţ, super calitate: alifia chinezească!“). Coloneii deţin funcţii-cheie într-o societate tot mai demilitarizată, multe ascensiuni nu sunt întâmplătoare, iar Dinescu ne povesteşte la televizor cum păţeau vreun accident mortal cei care se duceau cu jalba la partid, pe vremea lui Ceauşescu („Ai grijă să nu te calce o maşină!“, îmi scria cineva pe forumul ziarului, după un articol. Cu gândul la traficul din Craiova, la replica adresată lui Peter O’Toole, în Venus: „Aproape toţi vrem să trăieşti“, am zâmbit, fără grijă însă). Canarii presei comuniste şi mai tinerii lor confraţi îşi consolidează cifra de afaceri, nu vrei rolul ghimpelui, dar stând pe loc când alţii fac un pas înapoi, pare că ai făcut un pas înainte (cum am văzut într-un Harry Potter).
Mă simt ca în copilărie, când pedalam, aproape în fiecare zi, de acasă până în centrul oraşului, pe un drum tot mai familiar – atunci când scriu despre personajele care ne conduc, chiar dacă ele nu pot fi atinse. „Eşti un om singur. Ce poţi să faci?“, spunea Dan, din Half Nelson, adăugând, mai târziu: „Dar trebuie să faci ceva, nu?“.
Primeste zilnic prin e-mail cele mai importante stiri din Oltenia. Aboneaza-te acum la newsletter! »
Notează articolul.
Nota curentă: 3.6 din 18 voturi
Nota curentă: 3.6 din 18 voturi
Comentarii
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de RRomanul patriHHotz:
In Ro lumea se agita dar nu se intimpla nimic. Iliescu este doar hartuit nitel precum Nastase datorita spagilor in tablouri, Chitac si Stanculescu nu prea fac puscarie (posibil sa fie incarcerati dupa ce dau ortul popii), coloneii si detinutii politici colabrotarori isi vad de afaceri si de titluri academice, fratele Paunescu isi roade linistit prada de la Bancorex (sorry domnul CMU ca indraznesc dar stiu ca dv. nu aveti curaj), Tariceanu_Patriceanu au scapat de griji prin vinzarea Rompetrol, miliardarii de carton isi inzecesc averile la fiecare doi ani prin evaluarea imobiliarelor stil FNI incit in curind Bill Gates si Warren Buffet vor ramine in urma lui Jiji Fecalli. Si uite asa romanii emigreaza pe capete scazind dramatic rata somajului facind din Ro una dintre economiile cele mai performante dupa cum se lauda domnul prim-ministru Labaceanu pe la Londra. Macar e bine ca romanii s-au convins ca trebuie sa plece in masa pe alte meleaguri si sa ignore Romania. Sa ramina doar hotii cu averile lor facute peste noapte. - de Marin Oprea:Eşti un om singur. Ce poţi să faci?“, spunea Dan, din Half Nelson, adăugând, mai târziu: „Dar trebuie să faci ceva, nu?“. Buna Mihai, imi place cum ai terminat, da imi place pentru ca sfirsitul acesta encapsuleaza toata amaraciune fiecaruia din noi la cele vazute astazi in , nu numai, politica Romaneasca.. Esti singur , te simiti singur , dar trebuie sa faci ceva. Ti-e lehamite de tot si ai vrea sa te lasi pagubas, t-ie scirba de tot si vrei ca sa nu mai fie asa , dar mine te trezesti si e si mai rau. Eu sint departe Mihai nu ma afecteaza politic, economic material cu nimic ce se intimpla in Romania, si poate unii i-mi v-or zice pai si ce te bagi tu . Well, vorba americanului e chestia ca o fac exact pentru ca nu ma afecteaza cu nimic si pot sa fiu impartial fara niciun interes. Mihai era prin mai inainte de 3, cu vre-o saptamina sau doua si am vazut ca nimeni nu face nimic pentru a pune capat nebuniei parlamentarilor de a se scapa de Traian Basescu. De a fii ei liberi sa fure in continuare prin legile care ei le au dat si v-or da in continuare ca sa poata fura legal. Facusem un blog ajunsesem un grup destul de mare majoritatea din afara, Germania, Irlanda, Franta si eu in New York. Discutam ne sfatuiam , ne mai certam , conferinte pe YM. M-am suparat cu ei, nu ne intelegeam, nu ne vedeam , nu ne cunosteam , aveam toti idei diferite. In tara se apropia referendumul de demitere a presedintelui. Simteam ca pierdera lui Traian Basescu ne intorceam cu ani in urma, ne intorceam in comunismul lui Ilescu. Nu am facuto pentru Traian Basescu -omul- ci am facut pentru ideile lui, pentru in ce credea el. Nu il cunosc pe presedinte , dar credeam in progresismul lui. PSD-ul ne-ar fi adus in urma cu zeci de ani. Simteam ca e periculos. Sint singur aici ce pot sa fac- imi ziceam. Am reusit acel amarit de protest in fata Consulatului pe trei mai, unde deabia au venit 30 de persoane , facusem pancarde, postere , steagul Romaniei, Presa din romania , tvr , EVZ,newsin, Mihai dupa aceea am continuat citeva zile mai tirziu la ziua Romaniei pe Broadway unde citeva mii de oameni venisera la un mic si o bere si au inceput sa stige impreuna cu mine "BASESCU, BASESCU, live prin TVR international. Eram singur cu o idee, si cu un avint pe car nu stiu daca l-as mai avea. Dar trebuia sa fac ceva. Au Continuat si in Franta , Irlanda,Spania. De unul singur am incercat sa fac ceva. . Iti dai seama daca am fi uniti ca Romani? ce am putea face? Mihai am sa inchei aici cu ce ai terminat tu "Eşti un om singur. Ce poţi să faci?“, spunea Dan, din Half Nelson, adăugând, mai târziu: „Dar trebuie să faci ceva, nu?“.
- de RRomanul patriHHotz:Mda, si care o fi diferenta intre Iliescu si Basescu!? Primul un comunist luminat consecvent in ideile lui bune sau rele. Al doilea un jnapan , o tirfa ordinara care schimba trotuarul politic fara nici o retinere. Amindoi provin din PCR (unul activist, altul securist) si amindoi sint ahtiati dupa putere. Basescu are idei progresiste spune domnul Oprea. Din pacate in cei 18 ani de cind este cocotat la putere nu a aratat nici o FAPTA progresista. Si nici nu va arata vreodata. Si dumnealui este facut din acelasi aluat ca si parlamentarii. Dar trebuie sa recunosc ca e putin mai "smecher - un smecher de doi lei as zice eu" si poate impresiona fraierii.
- de Victor Socolovici:Domnule Ungureanu, Fiindca vorbirati de toate si despre toti,va spun si eu ceva:sunt multumit ca primarul Lavalului(orasul in care traiesc) si directorul STL-ului(Societatea de Transport Laval) au decis, de la 1 ianuarie 2008, sa reduca pretul biletului de autobuz pentru calatorii ocazionali- de la 3 $ la 2,50$. Si asta in timp ce primarul Montrealului creste taxele si pretul la transportul in comun(si pentru ocazionali).Cum Lavalul e departit de un brat al fluviului Saint Laurent(cum Jiul a separat Craiova de Bucovat -sa zicem)e o chestie de orgoliu si de... politica. Caci,sofer fiind,nu am bani sa imi cumpar o ,,hibrida,,In ciuda faptului ca Guvernul imi ramburseaza de la 2000 pana la 5000 de $ (functie de cilindree).ma incurajeaza sa circul cu,,rata,, de la serviciu acasa si invers.sa apar mediul si sa fiu,, verde,,.In plus politicienii de aici, chiar daca sunt marinari, socialisti, liberali, regalisti, separatisti, populisti sau ecologisti triumfa! Ei au ,,dat,, ceva pentru electorul care i-a facut fericiti posesori ai unui scaun de deputat, senator sau primar. Zamband,fara urma de falsitate(caci dintii lor sunt curatati de dentisti,ridurile lor sunt sterse de medici dermatologi si abili in plastochirugie- contra protectionism de ordin profesional)politici enii canadieni dau si sperante vulgului. alegator sau intelectualului subtire. Desi politicienii romani zambesc la fel, nu au riduri de loc.Caci ridurile lor sunt date de batranete si nu de grija poporului. Ziceti-mi domnule Ungureanu cati poiticieni ,,batrani,, avem in Romania si va platesc o saptamana de tratament cu alifii contra ridurilor, basca o saptamana de bronzaj artificial(la Laval, zapada a ajuns de vreo jumatate de metru si primaria cheltuieste cam 1.000.000 $ /zi cu dezapezirea autostrazilor, bulevardelor, strazilor,stradutelo r si,nu in ultimul rand, ulitelor.Culmea e ca jurnalistii,alegator ii-lumea deh- zice ca politicul si primarul nu fac treaba. Ma intreb ce zice jurnalistul,alegator ul roman(referendumo-ma nul UE)despre inzapezirea si dezapezirea partidelor politice care la inceputul unei campanii exista si la sfarsitul ei nu mai exista. Si,ce e Basescu ca fiinta politica:fesenist, pedist, alianto-dadaist, peledist sau, cum ar vrea un hatru comentator- nazi(national-social ist)? Dezapeziti-ma politic si veti vedea ca si GDS plateste -pe drept- si specialisti in dezapeziri dar si lopatari. Adica asa cum ziceati,,canarii presei comuniste si mai tinerii lor confrati...,, Apreciz critica.Apreciez curajul.Dar GDS ce canar e: galben,rosu,roz? Latinii,din ginta carora presupunem ca ne tragem ziceau cam asa:,, Asinus asinum fricat,,(magarul pe magar se freaca). Este exact ceea ce am vazut de cand Basescu a devenit prieten cu Stolojan.De restul ex-presedintilor si ex-primilor ministri ai Romaniei nu am ce sa spun.Presa nu a facut economie de nimic:nici de laude,nici de critici. Si a ramas la fel:,, At home"
- de cmu:domnule RRoman PatriHHotz, comunistul luminat consecvent in ideile lui bune sau rele a fost scos de sub urmarire penala in dosarul mineriadei din 90, vad stirea chiar in acest ziar. pana la urma, deciziile nu sunt la presa... in privinta curajului de care vorbeati, imi e greu sa abordez subiectul, imi e greu si sa accept fara nici o rezerva verdictul dumneavoastra transant, si nici sa il refuz nu e mai usor. probabil ca daca va posteaza comentariile, mi-ar publica si mie un articol pe subiectul pomenit de dumneavoastra. sau poate l-ar refuza, lucru pe care insa nu l-ati afla. :) am acordat intreaga atentie (introspectiva) unui comentariu al dumneavoastra (nu la un articol de-al meu) referitor la jurnalistii care critica pe altii, dar inchid ochii la faradelegile sefilor lor, devenind astfel 'ipocriti si penibili'. uneori, nu dai un raspuns, pentru ca nu il ai, mai ales cand el s-ar cuveni sa fie...in alb si negru (ori e laie, ori balaie...). imi e greu sa aleg daca pledez vinovat sau nevinovat. va multumesc insa pentru interesul aratat unor chestiuni (cele morale), peste care altii trec grabiti.
- de Marin Oprea:Lasitatea Romaneasca nici boala lui Iosif revolutionarul lui Iliescu nu o curata. Nu o curata pentru ca ea se propaga din neam in neam ca o pecingena. Romania e plina de lasi si de misei, de oameni fara singe in P..., if you get my drift. Romania astazi e asa cum e pentru ca avem oameni in ea fara caracther , lipsiti de orice verticalitate, oameni care nu au niciu-n simt al raspunderii. Raspundere fata de familie, fata de societate. In istorie au existat si inca exista, oameni ai pene-i de scris (pixului daca vreti) sau condei, care au fost nevoiti de circumstantele istorice sa scrie sub alt nume sau sub un nume asumat. Fie femei care nu aveau dreptul, fie barbati, care prin numele lor sub operele scrise ar fi riscat sa fie in pericol in fata societati de atunci. Astazi insa, in democratia cistigata cu singe de multi oameni, eu zic ca prin sacrificiul lor , noi Romanii avem dreptul sa clamam ca nu ne mai este frica de represalii. Ori, ma uit la acesti cititori ai acestei gazete si nu pot sa nu gindesc ca acesti anonimi sint niste lasi. Acei anonimi carorora le e frica ca gindesc asa, le e frica de ei insusi , pentru ca ei stiu ca ceeace gindesc, si scriu aici si peste tot in presa, sunt idei care nu face nimic sa construiasca ceva in tara asta, sunt oameni lasi si misei pentru ca prin ce spun ei iese venin, si rautate si nu au curajul sa stea in spatele a ceeace au scris Acesti ne-oamnei ai societati sint iscodii, si nu reusesc nimic in viata lor personala, pentru ca le inima plina de venin. Ei sunt acei care zic, lasa sa moara si capra vecinului. Democratia le da dreptul si lor sa fie anonimi, sa fie lasi. Gazetele respecta dreptul la anonimitate, ca suntem in democratie, dar eu ii intreb pe acesti misie au ei dreptul inca sa fie lasi? Au e dreptul ca opinia lor sa fie bagata in seama? Au ei puterea de a face ceva bun pentru ca in Romania sa fie mai bine. Raspunsul I'm afraid e ca NU!
- de Luminita Corneanu:Draga Cornel, N-am apucat sa spun cat de mult apreciez munca ta de jurnalist, asa ca o fac acum. Tu esti mai intai un excelent scriitor, darimpresia mea este ca scriitori buni avem multi in Romania. Mult mai prost stam la jurnalisti. Orice nea Gigel care stie sa bata la calculator poatedeveni jurnalist in Romania. Tu, alaturi de un Alexandru Calinescu la Iasi si de cativa pe la Bucuresti (mai multi, e drept), faceti ceea ce confratii considera, iata, degradant ori pierdere de vreme ori irosire a talentului. Un bun jurnalist, mai ales daca e scriitor la baza, poate ajunge la suflete si la constinte astfel incat sa mai trezeasca din adormire un neam al carui imn este, nu intamplator, "Desteapta-te,roman e!" Articolele tale inteligente, subtile, rafinate, sunt o aparitie de salutat in jurnalismul romanesc. Toata simpatia si aprecierea mea, Luminita
- de I C from NY:Nimic nu e facut pentru nimic, spuneam odata la alt comentariu al Dvs., Domnule Cornel Mihai Ungureanu. As zice deci ,si eu, ca este buna aceasta "trecere in revista" ale unor evenimente care ne-au ocupat timpul si gandurile. In timp ce altii isi vedeau de-ale lor, imbogatandu-se peste noapte. Nu stiam poezia-slogan cantatata de acei pedisti in 2004. Eu il stiu pe unul, dintre cei care cantau atunci, cum a ajuns la prefectura in '89. Se lauda, in fata presei straine, ca a fost "mai iute de picior "decat altii. Si-atat. Oare, asa sa fi fost? Mie imi suna un pic cam fals in urechi acest cantec- slogan. De aceea l-as corecta un pic, si l-as adapta la prezent astfel: Mai bine ciolan, mereu traseist,/ Mai bine-i bogat ca fost comunist.// Saracii de foame n-au decat sa moara,/ Iar prostii(?), sa ne lase-n pace! Sau sa plece-n alta tara./Noi ne-am luptat aici ca sa pastram Puterea,/ Si vom sta pe ea cat ne este vrerea.//Libertate-a ti vrut? Atunci de ce va plangeti?/ N-aveti decat cureaua voastra s-o mai strangeti.// Voi? Stati pe loc. Noi? "Tot Inainte!",/ De-aceea vi se pare ca va lipseste-un dinte/ Cand ne muscati pe noi. Si chiar pe presedinte!/ Nu este treaba voastra sa ne judecati./ Voi n-aveti dreptul decat sa ne votati./ Din patru-n patru ani, noi va chemam la vot, Cand cu acesta puteti sa spuneti tot. Ca suntem drepti, cinstiti, ca fosti comunisti./ Numai ca.... unii, ce se dau ziaristi, Ne critica intr-una, crezand ca ne va fi rusine, Si-ntr-o zi vom spune: Pa! Si numai bine! Nu! Pentru ca orice s-ar spune: Mai bine ciolan, mereu traseist, Mai bine-i bogat ca fost comunist.... 7 dec.,07, Pearl Harbor Day.
- de Luminita Corneanu:Scuze ca am parut analfabeta la anterioara postare, eram la redactie si ma grabeam sa ajung undeva, dar am tinut neaparat sa-ti zic cateva vorbe. You get my point. ''Constiinte'', desigur, plus multe blancuri printre cuvinte...
- de cmu:o problema de sanatate m-a impiedicat sa raspund, in ziua aparitiei, si celorlalte mesaje. cum ea nu e inca rezolvata, aleg sa fiu succint, decat sa tac. impartasesc opinia domnul IC from NY (exprimata cu ceva timp in urma, la un articol al altui autor): un oarecare interes din partea editorialistilor de a raspunde unor intrebari... nu e o idee care sa nu merite atentie. aceasta parere nu e deloc influentata de alifia contra ridurilor sau de bronzajul artificial pe care mi le propune domnul Victor Socolovici...:) caruia, desi oferta e tentanta, nu ma pricep sa ii raspund la intrebari: 'Ce e Basescu?' se va vedea mai in clar, peste cativa ani. 'Ce canar eGdS?'... chiar nu stiu, cred insa ca are un penaj mai divers colorat ( vad ca incap si gandurile mele, si ale lui Cristoiu...) domnule Marin Oprea, mesajele anonime spun mai mult despre autorul lor decat despre textul la care se refera... violenta unora dintre ele e remarcabila, alteori simti frustrarile sau invidiile, exista si unele sincere, tot asa cum, zic unii, exista si 'forumisti platiti'. multumes c, Luminita. in curand vei fi demascata sau voi fi demascat pentru ca ne invartim in jurul unei edituri craiovene, ne cunoastem asadar. ori, daca ne cunoastem, inseamna ca ne laudam reciproc etc... (a fost un astfel de comentariu, candva, despre mine si Marius Dobrin). ca si cum un comentariu 'comandat' unui prieten ar avea vreo valoare... ca si cum ar trebui sa ii ceri unuia care te stie sa nu se pronunte... ca si cum i-ai fi cerut sa se pronunte...
- de Miss Piggy pentru CMU:Ma provoci, facind pe victima. Cred ca ti s-a facut dor de mine ! Desi iti citesc talmes-balmesul saptaminal, te lasasem in pace, pentru ca, repet, nu esti tu cel mai rau. Nu te-ai ridicat la nivelul lui Sever Voinescu, Traian Ungureanu, Pippidi sau Ghinea, nici macar al lui Liviu Antonesei. Bine, la ei miza e mult mai mare ! Sa ma anuntzi cind te simti mai bine, nu vreau sa-ti rascolesc ulcerul, si ne vom distra ! Grabnica insanatosire !
- de Miss Piggy pentru CMU2:In alta ordine de idei, ce adunatura de securisti trebuie sa fie la revista Mozaicul ! Am vazut ca l-au premiat pe Firan pentru "intreaga activitate" ! Iata, ca in Romania sunt premiate si jafurile pe care respectivul securist le-a facut pe cind era sef la Consiliul Culturii Socialiste sau la Academia di Romania ! Acum s-o premieze si pe fiica sa, ca nu degeaba a infiintat Dimineata si s-a lafait pe la Centrul Cultural Roman din NY, trimisa de Iliescu !
- de HaRaBabur:"Datoria unui om singur este sa fie si mai singur."
- de Marius Dobrin:Am citit toate comentariile de azi... Cata violenta... Am sentimentul ca vad cum se revarsa ura pe strazi... Amenintare si otrava ... O nesfarsita frustrare, mereu fraze apocaliptice sau o inamovibila nemulturmire fata de un trecut determinat de mai multe lucruri decat credem noi. Comunismul nu a cazut decat cu voia sa, a fost o negociere Est-Vest, incat nu e de mirare toata aceasta convulsie. Occident ul are si el interesul sau, ipocrizia sa, Estul nu poate sa arate o alta lume decat cea pervertita de comunism. Asteptaril ecred ca sunt prea mari. Nu am solutii, decat dorinta de a privi punctual si pragmatic. Gesturi mici pe termen scurt care sa aiba efect pe termen lung. Revin obsedant cu aceleasi vorbe: educatie, comportament, intelepciune in gesturi. Altfel, individual, traim intr-o lume mai buna decat inainte de 89 si nu ramane decat sa ne acomodam cu destinul personal.
