14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăOpiniiPartidul prezidenţial

Partidul prezidenţial

Planul Băsescu – Stolojan, de transformare a Alianţei D.A. în partid, s-a împlinit, este adevărat că nu în formula iniţială. Petro-liberalii conduşi de Tăriceanu şi coordonaţi din umbră de magnatul petrolului Dinu Patriciu au ales să rămână în PNL, un PNL de aproximativ 15% din opţiunile electoratului. Clarifică viaţa politică românească apariţia acestui partid încă nedefinit doctrinar, dar moşit de preşedintele Băsescu?

Partidul Social Democrat şi-a exprimat bucuria. Social-democraţii susţin că acum lucrurile sunt clare. PDL nu poate să mai afirme că are o politică de stânga, deoarece şi-a asumat dimensiunea liberală. Electoratul de stânga va merge firesc spre PSD, cel puţin asta spun liderii social-democraţi.

Partidul Naţional Liberal a ales ironia. Domnul Orban, ironic din născare, a reamintit electoratului liberal că Băsescu a dat ordin şi Boc cu Stolojan au executat. Aşa s-a născut PDL, în viziunea liberalilor. PNL consideră că, în noua creaţie politică, dimensiunea liberală dispare şi este topită în dimensiunea populară, fostul PD fiind membru în Partidul Popular European. Oricum, pentru liberali, noul partid nu reprezintă altceva decât un partid al preşedintelui Băsescu.

Restul clasei politice priveşte la PDL ca la ceva firesc. Un firesc dacă nu doctrinar, cel puţin un firesc în logica celor întâmplate în ultimii doi ani pe scena politică românească. Fostul PLD s-a constituit din oamenii loiali lui Stolojan, care a rămas loial lui Băsescu. Finalul era previzibil…

Nu există naştere fără dureri. Doar dacă fătul e conceput prin clonare, poate nici atunci. Principalul avantaj al Partidului Democrat Liberal este preşedintele Băsescu. Alături de acesta apare ca alt avantaj posibilitatea ca Stolojan să fie viitorul prim-ministru, dacă în 2008 partidul prezidenţial numit PDL va obţine o majoritate parlamentară proprie, care să-i permită numirea guvernului fără ajutorul unor aliaţi. Care aliaţi nu prea îi vedem. O alianţă cu PSD este posibilă doar după alegerile locale, înainte de alegerile parlamentare, perioadă în care conflictul dintre PDL şi PSD se va acutiza. Băsescu este un politician care nu uită şi nu iartă. Va face asemenea şi cu social-democraţii, cei care au încercat să-l suspende. Alianţa cu PNL este posibilă doar dacă va pleca echipa Tăriceanu, însă asta ar însemna ca Patriciu fie să se retragă din afaceri şi să plece din ţară, fie să ajungă anchetat şi arestat de DNA. Puţine şanse pentru aceste două variante…

În corpul PDL rămân încă nerezolvate mai multe necunoscute. Cum vor reacţiona cei de credinţă liberală la această nouă formulă politică? Rezultatele obţinute la alegerile europarlamentare reaprinseseră speranţa că fostul PLD avea şanse să devină o variantă viabilă pentru electoratul liberal în faţa unui PNL compromis de scandalurile de corupţie şi de dependenţa faţă de Patriciu. Vor accepta liberalii din fostul PLD contopirea cu doctrina popular-europeană, fie şi în varianta liberală? Apoi, cum se vor împărţi funcţiile de conducere în noul partid? În temeiul procentelor obţinute la europarlamentare? După puterea organizaţiilor locale? După ce criterii? Nu în ultimul rând, cum vor fi constituite listele pentru alegerile locale şi cele parlamentare naţionale din 2008? Spun liste pentru că şansele ca votul uninominal să devină aplicabil sunt aproape nule.

PDL va suporta dureri destul de mari în procesul de naştere. Atitudinea de monarh absolut a lui Băsescu şi diplomaţia lui Stolojan sunt necesare, dar vor fi şi suficiente? Vor reuşi cei doi să evite clonarea celor două partide PD şi PLD, clonare care nu poate produce altceva decât un monstru politic lipsit de viitor?

Deocamdată, românul de rând înţelege un singur lucru: Băsescu şi-a tras partid. Cei care îl votează pe Băsescu vor vota şi PDL. Aparent, PDL este în avantaj. În realitate, atunci când mizezi totul pe o singură carte, în cazul nostru pe Băsescu, ai şanse mari să pierzi. Timpul dezvăluie marile adevăruri, timpul dovedeşte marile erori. Dacă toate cele ce se petrec în viaţa politică românească ar avea altă resursă decât banii noştri, viaţa noastră, îndemnul ar fi să avem răbdare. Însă, nici timpul, nici românii nu mai au răbdare…

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU