Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Opinii
Comentariu
Un popor de verişoare gimnaziste
Opinii - Cornel Mihai Ungureanu(citeste alte articole de acelasi autor »)
România n-are mărunt! Mai ales de când a intrat în Uniunea Europeană! Dacă nu găseşti prin buzunare două mii de lei (şi, de obicei, nu găseşti), vânzătoarea îţi aruncă priviri neputincioase sau dojenitoare şi te blagosloveşte cu o gumă de mestecat, un plic de ness, două pastile de paracetamol sau un timbru, atunci când aştepţi restul la chioşc, în hipermarket, la farmacie sau în oficiul poştal. („Vă dau un şurub? O fiolă cu benzină?“, nu m-aş mira să aud, în curând, la coborârea dintr-un taxi).
România nu are nici autostrăzi!, şi-a amintit, zilele trecute, Mircea Geoană, liderul PSD. Iar salariile sunt cam mici!, a completat, justificând introducerea unei moţiuni de cenzură la adresa guvernului PNL-UDMR. E drept, dar salariile nu erau mai mari, iar autostrăzi n-am avut nici în ultimele luni, când social-democraţii nu numai că au susţinut guvernul, dar au aruncat liberalilor un colac de salvare, determinându-i să majoreze pensiile. Ar majora ei şi salariile, ar construi şi autostrăzi, de-ar rămâne în scaune, pare însă că unii dintre pesedişti au înţeles că, dacă ai o idee bună, nu o oferi altuia să o pună în practică şi că a face opoziţie nu înseamnă să ridici executivului mingi la fileu pentru ca acesta să poată puncta.
Lipseşte din discursul lui Geoană încrâncenarea ce a precedat referendumul împotriva preşedintelui Băsescu, iar disciplina de partid care-i mâna pe pesedişti atunci sau altădată (la Parchet în apărarea lui Bivolaru, de exemplu) pare să mai fi slăbit. Introducerea moţiunii de cenzură este considerată o greşeală de către Iliescu (un lider căruia îi doresc înţelepciunea doamnei Jana Cernătescu răspunzând, în costum popular, în Casa Băniei, solicitării unui fotograf: „Şi una bust“. „La 80 de ani, nu mai merge bust!“), în vreme ce Hrebenciuc şi Adrian Năstase susţin (fiecare separat) un parteneriat al PSD cu PNL. Artizanii parteneriatelor contra naturii (îmi amintesc de cel dintre PSD şi sindicate), nu par să vadă că nepotrivirea de doctrine este, precum cea de caracter („C-o fi fost mare, c-o fi fost mic“, vorba lui Babi), mai degrabă motiv de divorţ decât de căsătorie, şi că un parteneriat între democraţii şi republicanii americani sau între conservatorii şi laburiştii britanici are la fel de mult sens ca o licitaţie în care câştigă cine dă mai puţin.
După un parcurs sincopat, cu momente de neîndemânare, cu gafe de începător, dar şi cu mai serioase călcături în străchini, Geoană nu îşi permite încă un pas greşit. Dacă renunţă la moţiune sau aceasta nu trece în parlament, poziţia sa în fruntea partidului pare compromisă (Sorin Oprescu ar răspunde mai bine decât mine la întrebarea „De câte ori poţi face un infarct?“). Indiferent de rezultat, PSD are nevoie să îşi facă analizele, lâncezeala în ambiguitate nefiind productivă.
Dacă va urma o perioadă agitată în viaţa politică sau una de „parteneriat“ vom afla peste câteva zile. Parlamentarii, dar şi primarii pe care i-am văzut la un post de televiziune dormind la un instructaj despre atragerea fondurilor europene vor începe foarte curând să ne curteze, căci, anticipate sau nu, alegerile se apropie. Îi voi asculta pe pretendenţi, cu gândul la tanti Dida, care le spunea, privind ulucile lipsă din gard, unor verişoare gimnaziste: „Ce se tot plimbă băieţii ăia pe la poartă? Când mai vin, voi să le ziceţi: «Curte avem, dar să ne faceţi gard!»“. Ca ea mă uit la scândurile absente: şcoli, locuinţe, autostrăzi, salarii, legi, fonduri europene, dar verişoarele gimnaziste gard îşi doresc?
Nota curentă: 4.4 din 23 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul textelor de mai jos. Comentariile care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de elev-Craiova:
EPIGRAME-de Marius COGE DE CE SE INTRA IN POLITICA? De vrei raspuns la intrebare Din ast catren nabadaios, Priveste -i cainelui savoarea Cu care romtaie un os. - de elev-Craiova:AFORISME: -Şi minciuna "acopere o sumedenie de păcate", dar, numai ... temporar!*********** ******** -Părinţi i se supără când copiii spun minciuni şi uneori se supără de moarte atunci când spun adevărul. ******************** ************** -Dă -i copilului tot ce cere atunci când vrea el, aşa vei face din el un om care aproape sigur nu va respecta legea când va fi mare. (J. Edgar Hoover)************* ******************** ** -Pentru mulţi oameni, averea n-a însemnat sfârşitul necazurilor, ci doar schimbarea lor. (Seneca) ******************** *********** -Depres ia e starea în care tot ce contează e propria ta suferinţă********* ******* -Dumnezeu nu ne-a chemat în via Lui pentru a-i mânca strugurii, ci pentru a lucra.********* -Om ul este mare tocmai fiindcă îşi cunoaşte starea de decădere. (Pascal)************ *** -Dumnezeu parcă ţine tot ce e mai bun pentru sfârşit.
- de elev-Craiova:EPIGRAME,de Marius Coge :ADORMITII-:Cuprinsi adesea de visari/Se relaxeaza excelent,/Ii vezi prin trenuri si prin gari,/Dar cel mai des in...Parlament.***** ** TRANZITIA-:Viata nu-i ca-n alte ere,/Prea des canta cucuveaua,/Unii strang de zor avere,/Altii strang si ei...cureaua.****LUP TA POLITICA_:Lupta asta-i foarte dura/Si se-ascute an de an;/De vrei sa mananci friptura,/Lupta-ntai pentru ciolan.
- de elev-Craiova:LIMBA ROMANA de Mihai Dutescu Timp care curge,timp ce purcede In urma-ne multe n-or sa ramana, Dar niciodata nu se va pierde Doamna frumoasa,limba romana. S-or duce zilele,iubiri fara margini Vor trece sub marea uitare stapana, Dar niciodata n-o cadea in paragini Doamna romanilor,limba romana. Cuvantul ei dulce ne este nume Glasul ei cantec mereu ne aduna, Bunii si raii nu au pe lume Mai sfanta decat ea,decat limba romana. Pamantul-acesta cat ne ramase, Muntii cu vulturi,marea cu spuma Stau sub lumina ce arde in case La fiecare,limba romana. Facuti dintr-un sange stravechi precum vinul Din boare si roua si din furtuna In ea ne rostim bucuria si chinul In prea iertatoarea,limba romana. In ea se boteaza si viii si ****, In ea se sopteste sub clarul de luna, Au dus-o pe buze si domnii si hotii Traind de milenii in limba romana. Iar timpul tot curge si curge-va vesnic Si sufletu-mi tainic mereu se cununa, In fiecare toamna,sub stelele sfesnic, Cu blanda mireasa,limba romana.
- de elev-Craiova:Daruiesc domnisoarei/doamnei Ana Listu' o parte din articolul "ce a facut inconjurul lumii": DOMNUL PROFESOR si-a luat zborul spre stele,am posibilitatea sa-i transmit gandurile mele de binecuvantare. In loc de binemeritata pomenire propria: Infra-ultra-micro-au tobiografie M-am nascut inutil intr-o anumita zi a unei luni din anul respectiv, intr-un cartier periferic al Galatiului de altadata. Despre farmecul acestor cartiere, despre cât de albastra era Dunarea acelor vremi il puteti intreba pe vecinul Panait Istrati. Apoi am inceput acea cursa contracronometru in care, daca ajungi la capat, inseamna ca ai pierdut. Mi-am petrecut copilaria la tara, intr-un sat adevarat, intr-o Românie adevarata; am mai apucat o felie de viata adevarata, demna, normala. Am mai avut norocul sa urmez un liceu adevarat; in care mai ramasesera câtiva profesori autentici. Primavar a vietii am petrecut-o in Iasiul universitar, unde am avut profesori care erau in egala masura profesionisti si oameni de cultura, formati in buna parte in marile Universitati ale apusului; ceea ce am invatat de la ei nu se poate uita niciodata. Am avut apoi, la terminarea facultatii, onoarea de a le deveni coleg. Onoare pe care apoi am tradat-o venind la Craiova. M-am straduit sa devin oltean in timp ce oltenii se straduiau sa devina universitari. Nici eu, nici ceilalti n-am reusit. Am irosit zilele unei jumatati de secol prin ungherele amfiteatrelor. Am intentionat sa arat studentilor ca matematica este frumoasa, fiind in fond un simplu exercitiu de logica si imaginatie, un joc captivant, accesibil oricarei inteligente normale. Am incercat sa nu fac din matematica un instrument de tortura; de aceea am predat-o cu zâmbetul pe buze, cu o gluma agatata in coltul unei teoreme. Studentii m-au iubit si la rândul meu am iubit studentele. Am avut idei si am scris multe lucrari de matematica; sunt singurul de aici care are o teorema care ii poarta numele. Am comis multe articole, eseuri, poezii, cautând astfel sa-mi motivez partial si nesemnificativ existenta mea terestra efemera. Mi-ai placut lumina, inaltul cerului, zborul pasarilor, murmurul frunzelor alintate de adiere. Am iubit frumosul in formele lui primare; tandretea culorilor, armonia sunetelor, vraja slovelor mestesugit inlantuite; vinul ales, femeile frumoase. Dar dintre toate femeile pe care le-am intâlnit numai una singura a meritat sa fie iubita; Am iubit frumosul in formele lui primare; tandretea culorilor, armonia sunetelor, vraja slovelor mestesugit inlantuite; vinul ales, femeile frumoase. Dar dintre toate femeile pe care le-am intâlnit numai una singura a meritat sa fie iubita; este aceea de lânga mine, care m-a suportat o viata si care ma va intovarasi si dincolo. Am vrut sa fac multe, dar am reusit putine; numai prostii am facut o gramada. Dar nu regret decât prostiile pe care nu le-am facut. Am strâns, din putinele calatorii, comori de frumusete pe care le tin ferecate in suflet ca pe o nepretuita comoara, frânturi din misteriosul Mexic, din neasemuita Florenta, din languroasa Venetie, din insorita Sicilie si din multe alte parti. Am furat din muzeele lumii surâsul etern al madonelor rafaeliene, zbuciumul formelor sculpturilor lui Michelangelo. Iar din salile de concert si de pe discuri am patruns durerea muzicii beethoveniene, framântarile sufletului lui Brahms, bucuria vietii lui Mozart, seninatatea si echilibrul cosmic ale muzicii lui Bach. Am fost totdeauna nemultumit de mine; iar acum când sunt pregatit pentru calatoria spre marea liniste, pot spune ca am avut dreptate sa fiu asa. Am urât prostia, dar mi-am dat seama din propria experienta ca daca ti-i data nu poti scapa usor de ea. Dar numai prostia blânda e suportabila. Cea agresiva, mai ales daca este intovarasita si de lipsa simtului umorului, este total insuportabila. Am trait sub trei orânduiri; de fiecare data am sperat ca aceea care vine va fi mai buna; am ramas doar cu speranta. Mi-a trebuit mai mult de jumatate de veac ca sa-mi dau seama ca lucrurile cu adevarat esentiale in viata sunt lucrurile cele mai simple cu putinta; si care sunt chiar lânga tine, pe când tu le cauti in alta parte. Si am devenit suficient de inteligent ca sa-mi dau seama de mediocritatea mea. Am fost un om obisnuit, cu o viata obisnuita. Pe care incerc uneori s-o rememorez. Dar rareori reusesc. E ca si când m-as plimba printr-un cimitir in care timpul, vânturile si ploile au sters inscriptiile de pe cruci. Arareori mai recunosc ceva sau pe cineva. N-am nici un motiv sa fiu nemultumit. Dumnezeu mi-a dat de toate; daca mi-ar mai fi dat inca ceva n-as fi refuzat. Dar, in mod sigur, atât am meritat. Dumnezeu Sa-l odihneasca! elev- Craiova
- de cmu:multumesc pentru comentarii si pentru...epigrame! cea cu adormitii mi-a placut cel mai mult. ..:)
- de Termopan de Midia:Foarte frumos ! Cred ca probabilitatea ca gimnazistele sa accepe curtea si sara peste gard e mare.Ma gandesc ca poate n-or fi asa multe si n-or fi numarate ca steagurile lui Pristanda. Multumes c elev-Craiova pentru ca mi-ai dat posibilitatea sa recitesc cele scrise de Dl Profesor Cezar Avramescu. Acum mi-am facut o copie. Mi-a placut deasemenea : "-Părinţi i se supără când copiii spun minciuni şi uneori se supără de moarte atunci când spun adevărul".
- de DEZAMAGITUL:Dupa o relatie de 1 an si ceva, plina de apropouri din ce in ce mai sugestive din partea partenerei ma hotarasc sa fac pasul cel mare si sa o cer in casatorie, dar stupoare............ .......... sunt refuzat. Desi nu imi doream asta acum sunt foarte dezamagit, nu stiu dac mai pot continua alaturi de ea. Voi ce ati face?
- de ginel:Articol lipsit de coerenta, greoi, dezlanat, nici nu poate fi vorba de Dom' Profesor: deschide mai multe subiecte, trece anevoios de la unul la altul, iar in concluzia finala uita sa includa tema de la inceput.
- de Luminita:Excelent, CMU, esti un mare castig pentru Gazeta de Sud, poate iti incredinteaza si tie o pagina de cultura saptamanala sa te ocupi de ea. Pana atunci, zi-i la editoriale, ca zici bine! Salutari cordiale.
- de Marius Dobrin:Excelent articol! Poate printre cele mai bune... Eu as pune accent mai mult pe elevele de gimnaziu... Pt ca problema noastra nu e atat Geoana... ci cerem noi de la noi insine si de la cei din jurul nostru. Ce facem noi insine... Promovare a intensiva si extensiva a ceea ce inseamna educatie si civilizatie care sane induca un comportament constructiv si pozitiv... sa incepem de la gimnaziu de exemplu..:)
- de Luminita:Auzi, Cornel, pe la noi, cultura ar fi bine dac-ar fi si saptamanala... "Barem daca", vorba olteanului...
- de cmu::) de acord cu tine, Luminita!
- de elev-Craiova:Tablete pentru prieteni : Nemultumiri Cel putin trei sferturi din lumea planetei este nemultzumita : caldura excesiva cu mortalitate excesiva, saracie, ploi excesive si inundatii nemaivazute, cutremure care omoara si lasa populatia fara adaposturi, furturi si omoruri in rindul copiilor de scoala, accidente de trafic mortale,focuri in paduri datorita uscaciunii si caldurii care amenintza si orasele (Atena),etc. La toate acestea se adaoga instabilitate economica si financiara care ameninta viatza familiilor, continuarea conflictelor armate regionale cu amenintzare de atentate teroriste pe glob,inarmare a unora din state care vor sa recapete o importantza mondiala si peste toate , impotentza UN de a tine in mina o balantza echitabila pe glob. Se mai adaoga evident greutatile familiei in a educa pe copii- greutati primordial financiare- si dificultatea de a da copiilor sanse egale de a competitiona in viatza. Toate aceste considerente pot avea o pondere importanta in decizia tinerilor de a forma o familie de unde numarul sporit de persoane singure si numarul divortzurilor care egalizeaza pe acela al casatoriilor; de aici temdintza tinerilor de a ramine timp mai indelungat linga parintzi asa cum se intimpla pe continentul european , sud -american si asiatic,aspect mai putin frequent pe continentul nord-american unde situatia economica nu este inca asa de adinca incit sa pericliteze libertatea individuala. Ce e de facut? nu exista o formula magica de care sa resolve toate situatiile care sint extrem de diverse dar exista o succesiune m.m.s.m.p.logica ce se poate incerca in aceste imprejurari care sa diminue senzatia de desafectare produsa de evenimentele de pe glob. Mai intii, sa se mentina o stare de sanatate buna -evitind excese alimentare, de bautura etc.- si consultind doctorul respectiv daca apar situatii mai serioase.Al doilea lucru important este sa se mentina un "hoby" daca exista: mers, fitness, gradinarit , tai-chi ,bicicleta, practicarea oricarui sport. Evident trebue facut deasemenea orice sa se mentina o sursa de "income"; deci atentie la locul de munca, indeplinirea sarcinilor primite, cultivarea relatiilor cu colegii de lucru , etc.In continuare o buna atitudine este aceea de a cultiva "spiritul-intelectu l" prin lecturi si muzica preferata. O astfel de atitudine ar avea avantajul ca diminua stressul creat de imprejurarile vietzii si in acest mod se evita instalarea unor boli ca hipertensiunea arteriala, stroke-ul care ameninta nu numai viata unui individ dar viatza unei intregi familii daca bolnavul respectiv este cel care aduce piinea in casa.Suportul moral al familiei este deosebit de important caci cei singuri -fara familie- s-au dovedit mai vulnerabili la stress si au cazut victima ale acestuia. In aceiasi categorie se inscrie suportul moral sau de alta natura a prietenilor devotati-daca exista. Important este ca indvidul sa-si mentina tonusul de munca si moralul in astfel de imprejurari si sa nu se izoleze ci sa caute colaborarea cu colectivitatea in care traeste; din acest puct de vedere se accepta ca prietenii si bisericile pot oferi un sprijin concret prin sustinerea morala pe care o poate oferi astfel de colectivitati. Nemu ltzumirea creaza deci o stare de desafectare plina de consecinte potentiale printre care stressul este unul din cel mai important. Daca individul nu poate schimba aceasta stare-care deobicei nu depinde de el- trebue sa se adapteze ei ca sa supravietzuiasca si in acest mod sa incerce sa ajunga la o personala starea de multzumire. Dr. Dinu Dimitriu / Toronto
