24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Bolnavul european

Summit-ul european organizat la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles, cu participarea liderilor politici ai statelor membre ale Uniunii Europene, s-a încheiat cu un compromis exprimat prin adoptarea unui Acord privind Tratatul European. Conform acestui acord, care înlocuieşte Tratatul Constituţional, anumite elemente noi vor redefini ceea ce reprezintă Uniunea Europeană, îndepărtând-o într-o anumită măsură de modelul gândit de iniţiatorii săi.
Uniunea Europeană va avea un preşedinte ales de liderii politici ai ţărilor membre, preşedinte care va purta titulatura de Preşedinte al reuniunilor Consiliului European şi care va înlocui actuala preşedinţie semestrială, exercitată prin rotaţie de ţările membre. Uniunea va avea şi un şef al diplomaţiei europene, un fel de ministru de externe european, care va avea rolul de a coordona activitatea diplomatică unională, urmând să răspundă în faţa guvernelor naţionale şi să gestioneze ajutoarele externe ale Comisiei Europene. În domeniul militar se introduce o clauză de apărare reciprocă de care va beneficia orice stat al Uniunii în cazul în care va fi atacat de o putere străină. Din 2014, votul în adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene se va baza pe sistemul „dublei majorităţi“, care presupune acordul a 55% din statele membre (65% din populaţia Uniunii) pentru adoptarea unei decizii.
O modificare surprinzătoare a relaţiilor politice interne din Uniune este reprezentată de dreptul conferit parlamentelor naţionale de a respinge propunerile legislative ale Comisiei Europene dacă acestea contravin competenţelor naţionale. Rolul Comisiei Europene de instituţie atotputernică a Uniunii se diminuează în favoarea parlamentelor naţionale, însă, pe de altă parte, se întrevede o accentuare a dificultăţilor în funcţionarea mecanismelor de aplicare a deciziilor adoptate la nivel unional. Acordul privind Tratatul European elimină orice referinţe privind Constituţia Uniunii Europene, precum şi anumite simboluri ale Uniunii – drapelul, imnul european etc.
Uniunea Europeană nu se dovedeşte a fi „lozul câştigător“ pentru naţiunile europene. Summit-ul de la Bruxelles nu a fost un succes, dimpotrivă, este expresia unei chinuite operaţii de resuscitare a Uniunii. Bolnavul european rămâne încă la pat, legat la aparate, la Bruxelles reuşindu-se abia schimbarea pacientului în haine ceva mai curate, însă nicidecum vindecarea lui.
În România, problematica europeană se sintetizează în întrebarea: vom avea sau nu în acest an alegeri pentru Parlamentul European?
Recentele consultări organizate de premierul Tăriceanu nu au dat un răspuns clar. Politicienii români privesc la alegerile europarlamentare ca la un nou prilej pentru a rezolva răfuieli mai vechi ori de a dobândi încă o sinecură, de această dată prin Europa şi pe bani mulţi. Interesul naţional, în măsura în care poate fi realizat prin prezenţa noastră în Parlamentul European, nu pare să preocupe pe cei care conduc destinele ţării. Interesul de partid, de grup este superior interesului cetăţeanului de rând, aşa gândesc politicienii români, majoritatea, aceştia fiind preocupaţi de cum să dăm jos sau cum să păstrăm guvernul, cum să mai numim în funcţii pe „ai noştri“ după ce îi îndepărtăm pe „ai lor“, cum să mai facem o afacere pe banii statului etc., ştie fiecare dintre noi care este repertoriul onorabililor politicieni…
Alegerile europarlamentare nu sunt însă un punct prioritar nici pe agenda cetăţeanului. Acum, românii fie caută să meargă la muncă prin Europa, în activităţi sezoniere bine plătite, fie îşi petrec vacanţa cu ceea ce au reuşit să strângă din salariu sau de pe urma culesului de căpşune. Doar societatea civilă, prin vocea Coaliţiei pentru un Parlament Curat – Alegeri Europene (CPC-AE), a protestat faţă de amânarea stabilirii datei alegerilor pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European.
Coaliţia solicită „un calendar previzibil pe baza căruia să se poată organiza campania electorală şi alegerile în cele mai bune condiţii, astfel încât să asigure corectitudinea şi încrederea în procesul electoral“, şi atenţionează că „aceste prime alegeri europene ale României, deja grevate de problemele politice din prima jumătate a lui 2007, trebuie să constituie o confirmare a statutului nostru european, a capacităţii României de a-şi îndeplini angajamentele ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene“.
Dacă va fi sau nu aşa, rămâne de văzut. Ceea ce ştim cu certitudine este că Uniunea Europeană dă semne de boală şi că nici România noastră nu se simte prea bine.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII