« Alte articole din categoria Opinii
Pe apa sâmbetei
Joaca bine, mos Martine!
Opinii - Cezar AVRAMESCU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Marimea textului: 
Iarna aceea era foarte friguroasa; fara zapada, dar cu un vânt subtire, inghetat. Toti detinutii inchisorii fusesera scosi in careu, lipiti de zidurile curtii interioare patratice. In mijlocul curtii, un detinut complet gol; un gardian il lovea ritmic cu un par strigând: „Joaca bine, mos Martine/Ca-ti dau pâine cu masline“. O diformitate capatata in copilarie, in urma unui accident, te putea determina, cu o nuanta pronuntata de morbiditate, sa-l compari cu un urs. Spectatorii, si ei detinuti politici, nu râdeau, asa cum ar fi vrut gardianul; ceea ce-l enerva si-l facea sa-l loveasca si mai tare. Bruta era un ucigas celebru la vremea lui, care-si omorâse ambii parinti, dizolvându-i apoi in soda caustica. Cel batut era un universitar, intors nu de multa vreme de la Paris cu un doctorat in matematici, obtinut sub conducerea unui mare matematician al vremii, Gaston Darboux.
Nou-instalata conducere comunista dorea sa scape de partidele democrate, pentru a putea desfasura nestingherita distrugerea elitelor românesti. Pentru PNL si PNT avea un plan bine pus la punct, care le-a reusit; macar pentru o debila justificare trebuia cautate sau inventate motive. Ramasese partidul lui Titel Petrescu.
La intoarcerea in tara, dupa obtinerea doctoratului, tânarul asistent universitar Eugen V.Dobrescu este rugat de un compatriot rezident in Paris sa duca o scrisoare lui Titel Petrescu. Cu amabilitatea care l-a caracterizat totdeauna a acceptat; nu-si putea imagina ca acel compatriot era un agent al serviciilor secrete comuniste. Ajuns in tara este imediat arestat; pe baza scrisorii, sunt arestati si Titel Petrescu, si principalii sai colaboratori. Declarati dusmani ai poporului si vânduti imperialismului, sunt condamnati pe viata.
Dupa mai bine de sapte ani, Eugen V. Dobrescu este gratiat. I se ofera o slujba de ajutor de macelar, pentru care, evident, aveai nevoie de un doctorat. Staruintele unor mari matematicieni români, in special a lui Miron Nicolescu, dau roade. Eugen Dobrescu este reincadrat in invatamântul superior, la Universitatea din Petrosani. Apoi, o data cu infiintarea Universitatii din Craiova, vine aici, ca sef al Catedrei de Analiza Matematica, care va fi nucleul scolii de matematica craiovene. A condus catedra cu discretie, cu multa intelegere pentru oameni, cu eleganta si politete ireprosabila; ceea ce nu i-a impiedecat pe unii care-i datorau mult sa-l jigneasca si sa-l atace tot timpul.
Cu putin inainte de pensionare, i s-a retras functia de sef de catedra, fiindca nu era membru de partid. N-a mai trait mult dupa iesirea la pensie; a murit cu aceeasi discretie care l-a caracterizat totdeauna, aproape uitat de toti. Sotia, care o viata intreaga a stat lânga el, a hotarât sa-l urmeze dincolo; si doar dupa câteva luni a plecat sa-l intâlneasca.
Rog stimatii cititori sa ma scuze ca in loc sa vorbesc despre fantosele politice, cu creier mic si buzunare mari, am preferat sa vorbesc despre un om adevarat. Despre un destin tragic ca si cel a mii si mii de români. Dintre care multi au fost constrânsi sa plece sus, pentru totdeauna. Au facut-o cu speranta unei vieti mai bune in viitor pentru cei ramasi. Viitor care mereu ne este anulat.
Comemoram zilele acestea un numar de ani de când domnul Dobrescu a plecat. Rog pe cei ce l-au cunoscut si apreciat sa adauge acestei note, la comentarii, câteva gânduri. Poate nea Puiu le va citi si se va bucura.
Nota curentă: 4.7 din 22 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de Vladimir:
sincer sa fiu nu l-am cunoscut si nu am auzit in viata mea de acest nume-am doar 24 ani,iar de vreo 5 sunt plecat din tara...oricum,Romania are nevoie-mai ales tineretul-sa stie ca poporul roman nu este doar o adunatura de ciorditori,hoti,vagabonti,smenari,barosani,etc...Romania este de asemenea o tara cu un trecut impresionant,cu oameni inteligenti&respectati in intreaga lume! Este normal ca omul sa sufere de pe urma conducerii tarii unde plateste taxe,munceste,construieste si chiar iubeste???NU!!! Sunt sigur ca acest DOMN Dobrescu a fost o persoana stimabila si e dureros ceea ce am citit mai sus...imi pare rau ca aceste lucruri s-au intamplat in tara in care m-am nascut si pe care o admir atat de mult! De multe ori imi vine sa nu imi fac cunoscuta adevarata origine-lucrez in domeniul yacht-urilor pt.un mare om de afaceri american,dar sangele apa nu se face!Colegii mei fac misto de rumanasii nostri,dar eu continui sa citesc articolele d-stra,stimate domn... - de o romanca:cei ce fac misto de romanasi nostri fii sigur dle.Vladimir ca sint niste inculti care in viata lor nu au citit doar abecedarul dar aici in america isi spun ca in tara au fost dr.prof.ingineri.Am intilnit roman care nu stia nimic de Eminescu cine a fost dar cum sa stie ei de un matematician s-au un om de stiinta?
- de stefania:L-am avut profesor in primul an de facultate si il admiram cum scria la tabla fara sa ia in seama handicapul care il avea,era oare acesta consecinta a celor indurate pe nedrept?Imi amintesc si subiectul care l-am avut pe bilet la examen,era primul examen din viata de student,stiu ca domnul Dobrescu m-a ajutat putin si am scapat de examenul la analiza matematica l.Este mult de cind am terminat facultatea(acum predau matematica la americani) si citeodata ma gindesc la profesorii mei,nu stiam nimic de domnul Dobrescu,dar nu voi uita niciodata notiunile cu care incepea cursul de analiza:fie X,Y doua spatii topologice.Cred ca acum are spatiul lui intr-o topologie stiuta numai de el.
- de Cititorius:Va multumesc,d-le Profesor,ca ati vorbit despre ilustrul profesor de matematici - Eugen Dobrescu- cu care am avut si eu onoarea sa fac Matematici Speciale. Si acum imi aduc aminte despre celebrele sale demonstratii care incepeau cu "fie u caciula sau u tilda" legate de spatii metrizabile, functiile Bessel de prima si a doua speta... Am ramas si eu mirat de energia pe care o avea de a umple citeva table cu scrisul sau marunt si bine articulat , in ciuda infirmitatii sale. Un om bland si foarte echilibrat ,in ciuda momentelor dure pe care le-a cunoscut in temnitele comuniste de care aflam prin bunavointa dumneavoastra. Este bine sa stim adevarul despre acest titan al invatamantului universitar craiovean , sunt convins ca aproape toti studentii sai n-au cunoscut aceste detalii tragice ale vietii sale. Dumnezeu sa-l fericeasca in spatiile Sale cu dimensiuni infinite ...
- de Mirela Brinzan Gutica:Domnule Avramescu, Ati scris un articol deosebit de sensibil. Fara a sti ca Dl. Dobrescu a fost un detinut politic, mi-am dat seama dupa primul paragraf ca articolul este despre dumnealui. Am avut cinstea sa ii fiu studenta in anii de universitate petrecuti in Craiova. A ramas in memoria mea ca un profesor exceptional, foarte apreciat de studenti. Imi amintesc deasemenea cit de respectuos si politicos era cu noi, studentii. Ce i s-a intimplt dumnealui si multor alti oameni de exceptie in anii comunismului este o tragedie pentru care nu exista compensatie: faptul ca a fost reabilitat ulterior nu sterge actul criminal de a fi inchis si abuzat in inchisoarea politica. Este bine ca ati scris despre Dl Dobrescu; tineri ca Vladimir (vezi comentariul de mai sus) pot sa citesca, sa afle si sa aprecieze. Povestea trebuie spusa mai departe... Dumnezeu sa-l odihneasca pe Dl. Dobrecsu. Mirela Brinzan Gutica
- de marius:Felicitari Domnu Avramescu aceasta este calea de a arata tinerilor din ziua de azi adevaratele valori ale neamului romanesc. Iar noi cei plecati trebuie sa aratam lumii adevaratele noastre valori, sa le facem cunoscute . Nu manelisti ,hotii ,banditii trebuie sa fie exple pentru tinerii de azi .Acesti oameni verticali ce si-au jertfit viata trebuie sa fie exeplele . Daca nu ii face nimeni cunoscuti ?cu ce idee ramin tinerii -Suntem un popor de smecherasi ieftinii doar prin hotie si smecherie poti urca adaugind si denigrarea aproapelui. Mai multe articole de acest gen cu marii Romanii din tara si strainatate. Multa sanatate!
- de valgor:Cred ca pentru a-l fi jignit si hartuit pe Domnul Profesor Dobrescu trebuia sa ai o anumita structura umana, una suficient de tarata. Dar cum la noi totul e posibil... In rest, pentru ca nu mai are nevoie de caracterizarile noastre pentru a fi primit undeava si pentru ca faptele si modul sau de a fi ni s-au luat odata cu plecarea lui, consider ca noi, cei care l-am cunoscut, am castigat ceva stiinta de matematici si multa omenie. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace, atat pe dansul cat si pe Doamna Dobrescu, sotia sa.
- de Titus:Toata stima pentru Domnul profesor Dobrescu. Mi-a fost profesor. Un mare frofesor si un om deosebit.
- de P. Hamburg:Am petrecut 17 ani din cariera mea universitara la Craiova. Am sosit de la universitatea din Cluj, impreuna cu un manunchi de matematicieni si fizicieni: prof. O. Gherman, asist L. Si D. Tataru, P. Kessler de la Cluj, T. Balan de la Timisoara, lector C. Avramescu de la Iasi s.a. A fost o perioada foarte frumoasa, ne-am depus tot sufletul pentru a realiza la Craiova un centru universitar vrednic de acest nume. Altii trebuie sa decida in ce masura am reusit. Am avut un mare noroc: am ajuns la catedra condusa de prof E. Dobrescu. De la inceput mi-am dat seama de calitatile exceptionale ale sefului nostru de catedra. Nivel profesional deosebit, o caldura sufleteasca cum rareori mai intâlnesti. Incetisor relatia de perfecta colegialitate s-a adâncit devenind o sincera prietenie. Am petrecut mai toate sarbatorile impreuna, ne-am corectat reciproc cursurile si lucrarile redactate, jucam aproape saptamânal impreuna bridge. In casa lui am cunoscut o serie de intelectuali craiveni de prim rang Ion. D. Sârbu, Tudor Gheorghe, Doru Câtu. Stateam saptamânal de vorba cu Dl.Dobrescu despre viata, oameni, filme si carti. Ne retrageam uneori intr-un colt al locuintei dlui Dobrescu cu Sârbu, ca sa vorbim la dorinta acestuia in limba maghiara (“sa ma mai exersez puti, dle”) si-mi povestea despre tragicile sale amitiri din inchisoare, sau despre literatura mondiala. Frumoasa vila de pe Unirii, resedinta dlui profesor la câtiva pasi de parcul Bibescu, era unul din focarele vietii culturale ale orasului. Mi-l vad parca si astazi, jucând ca parteneri la bridge, dupa ce - având carti slabe , pasasem ma dojenea: “mai Peter, cu pas nu se câstiga”. Profesorul Dobrescu, cu mintea-i lucida, cu sufletul minunat, a avut mai intotdeauna carti slabe in viata. Le-a suportat cu liniste si seninatate Adio prietene si sper ca dinclo primesti carti mai bune!
- de Ileana H.:Citesc cu placere Gazeta de Sud mai ales articolele scrise de fostul nostru coleg la Univ. Craiova (pe cind eram in Romania) Cezar Avramescu. Astazi cuvintele lui m-au impresionat mult caci am tinut mult la D-l Dobrescu care mi-a fost profesor si conducator de doctorat. Multumsc mult lui Cezar si celor care si-au adus aminte de el.
- de stefan:Acest articol are puterea de a aduce in actualitate oameni si intimplari de zeci de ani in urma,imi da o stare extraordinara,imi aduce aminte de vremea studentiei cind personajele acestui articol erau dascali,eu un student cuminte nu dintre cei mai straluciti,dar care iubea oamenii din jur ,respecta profesorii si iubea viata.Acum traiesc departe de tara,sint si eu dascal si ca profesie dar si ca parinte,le-am aratat si la copii mei acest articol sa inteleaga mai bine ce le povesteam eu cind aveam virsta lor de acum.Ma bucur ca Universitatea este pe miini bune,actualul rector, domnul Ion Vladimirescu, mi-a fost profesor in ultimul an de liceu,un om pentru care am multa recunostinata.Ma bucura foarte mult articolul domnului Hamburg pe care l-am apreciat foarte mult.Le doresc la toti multa sanatate.
- de Nestor:Domnule Profesor Avramescu, Din nefericire, nu am putut citi articolul Domniei voastre decat acum, mai tarziu, dar m-a impresionat deosebit de mult. Mi-a amintit, printre altele, de domnul Bogobia. Cunoasteti amanunte despre sfarsitul acestui om aparte, care a fost indepartat din post prin violenta si care, oficial, "a fost sinucis"?
- de Cristian P.:Mi-l amintesc foarte bine pe domnul profesor. Am fost multi ani membru al catedrei de Analiza Matematica, al carui sef era dânsul. Am fost impresionat intotdeauna de modestia si discretia acestui mare matematician si profesor. Il recunosc pe domnul profesor si in aspectele relevate de fostii mei colegi, domnul si doamna Hamburg, pe care-i salut cu aceasta ocazie. Da, iata ca au trecut mai mult de 10 ani din ziua când l-am condus pe ultimul sau drum. Era toamna, cred ca in octombrie. Imi amintesc ca atunci, in cimitirul Ungureni, printre zecile de morminte si cavouri somptuoase, marelui profesor i s-a gasit un loc de mormânt foarte modest, in marginea unei alei. Am fost neplacut impresionat de asta. De aici, din Canada, un gând bun pentru domnul Eugen Dobrescu. Ma simt onorat ca l-am cunoscut, ca am vorbit cu dânsul de atâtea ori, ca i-am ascultat sfaturile. La sfânta Liturghie in limba româna de duminica viitoare (29 octombrie), care va avea loc in biserica Notre-Dame-de-Jacques-Cartier din orasul Québec, se va face pomenirea mortilor. Voi trece numele domnului Eugen Dobrescu si al sotiei sale pe pomelnicul ce se va intocmi cu aceasta ocazie si voi aprinde lumânari pentru sufletele lor. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace. Cristian Pescarus
