Cetateni de mâna a treia

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

„Sunt inca un cetatean de mâna a doua. Nu am euro in buzunare. Nu am dreptul sa-mi mut afacerea in Germania sau sa primesc o slujba in Austria“. Frustranta declaratie apartine unui cetatean slovac si a fost folosita de o publicatie electronica, topix.net, pentru a arata ca Uniunea Europeana este inca o autostrada in care ultimele zece venite, mai ales cele opt state fost comuniste, circula inca pe o banda cu restrictii de viteza.

Intr-adevar, in ciuda tuturor declaratiilor si bunelor intentii ce par a radia dinspre Bruxelles si Strasbourg, este evident ca in blocul comunitar exista „jupâni“, ca Franta, Germania sau Marea Britanie, si rude sarace, precum Ungaria, Slovenia sau Cehia, primite cu aparenta bunavointa la masa bogatilor.

Acestea au tras tare timp de peste un deceniu sa ajunga in raiul comunitar, insa acolo au descoperit ca faptul ca au scapat de iadul din timpul si de dupa comunism nu e de ajuns. Si ca, de fapt, ajunsesera intr-un purgatoriu in care nu au parte de laptele si mierea promise.

Li s-au promis fonduri de miliarde de euro, li s-a spus ca moneda unica si liberul comert le vor aduce avantaje nevisate si ca vor circula si munci liberi ca pasarea cerului in Uniune.

Miliardele ce trebuia sa curga neintrerupt din robinetul UE mai mult au picurat, iar Uniunea a avut scuza perfecta: „N-ati luat toti banii pentru ca nu sunteti in stare sa cheltuiti cum trebuie“. Asa ca toate cele zece care au aderat in 2004 n-au reusit sa absoarba, in primii doi ani, decât 5,6 miliarde de euro din 21,5, adica aproximativ un sfert din banii promisi. Ca un exemplu, Cehia, o tara ce parea cu temele facute, a reusit sa vaduveasca Uniunea de doar 522 de milioane de euro din 2,2 miliarde.

In ceea ce priveste moneda unica, doar 12 state sunt in Eurozona, iar restul, cu câteva exceptii, mai are destui ani pâna sa implineasca toate criteriile stricte de admitere. Unele, precum Slovenia, au trecut stacheta si vor avea euro in buzunare inca de la anul. Lucru pe care trebuia sa-l faca si Estonia, care insa a fost amânata cu un an, desi a fost foarte aproape si a cerut doar o mica derogare pentru a respecta termenul stabilit. Pentru alte tari va dura insa mult mai mult. Ungaria planuieste sa adopte euro in 2010 - insa sunt destule voci care spun ca 2012 ar fi un termen mult mai realist, iar Polonia spera sa faca pasul in 2011.

Cam la fel stau lucrurile si in privinta zonei Schengen, unde, anul viitor, doar Cehia, Slovacia, Ungaria si Polonia au sanse sa adere, desi se cauta motive de amânare si se prefigureaza un mare scandal.

Cât despre libera circulatie a fortei de munca, esticii, pe lânga faptul ca multi dintre vechii membri le-au impus restrictii ce vor mai dura câtiva ani, acolo unde au putut sa se duca s-au lovit de nationalism economic si de o frica aproape patologica fata de „instalatorul polonez“.

Ceea ce este insa tragic pentru noi este ca acesti cetateni de mâna a doua ai Uniunii se vor comporta fata de noi exact ca soldatul care, dupa ani de umilinte, ajunge si el majur si, in loc sa devina omenos, se comporta si el ca aceia care il chinuisera. De aceea, românii vor avea putine sanse sa munceasca in una dintre aceste tari, insa vor putea sa-si ia o slujba in Finlanda.

Daca vi se pare ca datele de mai sus privind ultimele tari care au aderat sunt rele si chiar sunt motive pentru a le considera tari de mâna a doua din Uniune, luati-le in seama pe cele care privesc România.

Vom adopta moneda unica cel mai devreme in 2014, vom intra in zona Schengen, daca avem noroc, in 2012 si vom absorbi in primul an - potrivit unor estimari realiste - aproximativ 10% din fondurile comunitare.

Acum devine clar ce statut vom avea noi in UE: cetateni de mâna a treia.