Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Opinii
Pe apa sâmbetei
As dori sa am si eu o tara
Opinii - Cezar AVRAMESCU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Zilele trecute, rascolind prin videocasetele mele, am gasit una pe care erau inregistrate imagini din timpul Revolutiei; si de pe strazile Craiovei, cât si de pe ecranul televizorului, proaspetii emanati ne indicau cum sa gândim si ce sa credem. Era emotionant insa entuziasmul oamenilor de pe strazi. Care se considerau lei si savurau farmecul libertatii. Sau soimi, care acum puteau gusta taria inaltimii cerului. Sau cerbi, liberi sa zburde pe nesfârsitele câmpii. Dar ce-a ramas din toate aceste vise? Am regasit o imagine plastica a situatiei actuale vizitând micutul colt zoologic din parc. Leii erau jigariti, iar dorinta lor de libertate era anulata de grosimea gratiilor de fier. Cerul nesfârsit al soimilor s-a redus la peretii unei custi. Câmpiile nesfârsite ale cerbilor s-au comprimat la un tarc ingust, unde, din când in când, li se arunca un brat de fân. In groapa lui, mândrul urs carpatin, botezat Biju, se ridica in doua labe, cersind o bucata de pâine trecatorilor. Totusi, toate acestea mi se pareau insuficiente pentru a zugravi metaforic situatia de azi; lipsea reprezentarea zoomorfa a responsabililor. Ghidându-ma dupa miros, am descoperit sectorul cu porci.
Cred ca am gresit acuzând mereu trecutul apropiat; caci cei care ne conduc de 16 ani nu numai ca au preluat toate racilele comunismului si le-au dezvoltat multilateral, dar au si distrus putinele lucruri care erau totusi bune; invatamântul este doar un exemplu.
Si totusi lamentarile, continua stare plângacioasa, transferul responsabilitatilor in alte parti nu sunt o solutie.
Ni se propune prin presa, ca o unica solutie, „generatia asteptata“. Am parcurs si eu nominalizarile si nu mi-am putut da seama de cine e asteptata; de mine nu. E un fel de al treilea esalon care sa-l inlocuiasca pe al doilea. Eu as prefera o generatie desteptata.
O cale sigura pentru schimbari ar fi presiunile sociale, legale si democratice. Dar majoritatea populatiei e formata din tarani si pensionari, oameni respectabili si venerabili, dar inerti din punct de vedere social. Muncitorimea, o forta sociala importanta, este anesteziata de lideri sindicali, in mare parte supusi intereselor lor de imbogatire si parvenitism politic. Intelectualii, ca peste tot, sunt oportunisti, divizati si preocupati de interese personale (sporuri salariale, bonuri de masa etc.) si nu de interesele generale. Desi, intelectuali fiind, stiu, sau ar trebui sa stie, ca interesul particular trebuie sa fie o parte a interesului general.
Starea de confuzie in care ne aflam este perfect oglindita in lista cu cei mai mari români. Nu critic nici initiativa, nici preferintele cetatenilor. Dimpotriva, aceasta actiune este foarte utila, fiindca ne arata cum suntem, ce gândim (sau nu gândim), ne dezvaluie nivelul intelectual si moral real la care ne aflam.
Continuu totusi sa visez la o oarecare normalitate. Când nu vor mai exista atâtea certuri intre politicieni, pentru a demonstra care e cel mai bun: in realitate, deosebirile calitative la vârful politicii românesti sunt nesemnificative. Când nu vor mai exista prietenii sau rudenii intre infractori si magistrati. Când celor a caror singura valoare sunt banii, strânsi in conditii nebuloase, nu li se va permite orice: defrisari de parcuri, constructii oricum si oriunde, iertari de impozite etc. Când fiecare va raspunde de ce face. Când infractorii de grad inalt, marii datornici, vor fi si ei cercetati in arest, nu numai oamenii saraci si batrâni. Când nu se va fura, ca acum, un milion de dolari pe zi minimum, ci va mai scade macar la 900.000. Când se vor confisca bunurile nejustificabile, asa cum comunistii le-au confiscat pe cele justificabile.
Atâta timp cât macar unele din aceste lucruri nu vor fi satisfacute, eu nu pot simti ca tara mea este cu adevarat a mea.
Singurul lucru responsabil si de bun-simt pe care il putem face este sa identificam acei oameni politici care incearca sa faca totusi ceva; ii putem identifica usor prin faptul ca sunt printre cei mai terfeliti. Si chiar daca acest ceva este imperfect, insotit de fanfaronada, cu iz de vodevil, si de dimensiuni reduse, trebuie totusi sa-i sprijinim. Si sa tinem cont de faptul ca eforturile sau intentiile lor sunt puternic frânate si boicotate de hahalerele noastre nationale.
Fiintele pe care le-am invocat la inceput erau animale; ele nu pot gândi ca sa identifice cine le-a construit gratiile, custile, tarcurile si cum ar putea scapa de ele. Dar noi nu putem gândi? Sau nu vrem? Nu putem sesiza ca nu noi suntem animale, ci cei care ne-au adus in starea aceasta?
Nota curentă: 4.8 din 17 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul textelor de mai jos. Comentariile care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de I C from NY:
Vant de Libertate ,Peste Tara acuma bate, Sa ne aduca de toate Si sa ne faca Dreptate, Dar n-a fost asa, Cum Lumea credea. Si-apoi se plangea De CEI ce urcara, Mai sus cu o Scara Si se separara, De cei ce nu luptara , Pentru-o Viata usoara, EI isi luara de toate, Inclusiv palate, C-asa-i in Libertate: Ia cine poate, Dand chiar si din coate, Altii n-au de toate. -Asta e Dreptate? Depinde cine-o-mparte. Halal Dreptate! Amara Libertate! Ca scris LE-a fost asa, Sa se urce-n Sea Si-acolo sa stea , Cat or mai putea, Sa stranga avere . Ce Avere ,Ce Placere! Cat sunt la Putere. Pentru altii.. Durere. Ce Durere, Ce Durere! Dar… poate-ntr-o Zi, Cand Lumea se va trezi, Se va starni iara Vantu’ Si va spala Pamantu’ De CEI ce uitara Odinioara Sa-si tina Cuvantu’. Poate ne-o ajuta si Sfantu’ Sa nu-I mai rabde Pamantu’, Pe CEI ce nu-si vor tine, Intotdeauna Cuvantu’. Asa sa ne ajute Sfantu’ Dumnezeu! AMIN! - de Aurel Cernea:D-le Profesor, am mai spus acest lucru si cu alte ocazii, dar articolul d-vs ma "forteaza" sa ma repet. Salvarea o vad in diaspora. Noi, cei care ne-am "lovit" zilnic de o alta mentalitate, cei care am avut posibilitatea de a experimenta pe viu adevarata democratie si de a trai si a munci intr-o societate in care munca, inteligenta si efortul individual sunt respectate si apreciate cat mai aproape de adevarata valoare, ar trebui sa ne intoarcem in tara si sa ne implicam cu adevarat in reconstructia de care avem nevoie. Eu sunt gata sa ma intorc la orice ora din zi si din noapte, dar din pacate cu o singura floare nu se face primavara. As vrea sa lansez pe aceasta cale, un apel tuturor celor din diaspora, celor care simt cu adevarat romaneste, sa ne unificam eforturile si sa ne organizam intr-o formatiune politica sub culorile careia sa candidam la urmatoarele alegeri parlamentare. Pentru cei interesati, pot fi contactat la adresa adicernea@yahoo.com sau la numarul de telefon + 1 612 325 5406.
- de Dumitru:Problema care se pune deci, este daca majoritatea romanilor - saraca si marginalizata - este libera, sau se poate considera libera numai din punct de vedere iluzoriu. Pentru ca si in opinia mea, un om sarac nu poate fi si liber. A revenit in actualitate principiul "divide et impera"(evident nu cel din informatica), care functioneaza ireprosabil, in conditiile scaderii gradului de socializare. Si intr-adevar, prea multele interese meschine i-au indepartat pe romani, ingrijorator de mult de interesul lor general. Justitia romana este aservita intereselor meschine de care vorbeam si prin urmare asanarea societatii este cu neputiinta in asemenea conditii. Vicii de procedura, tergiversari mai mult sau mai putin justificate, solutii anacronice, magistrati agramati si nepregatiti dpv profesional, tradeaza existenta unui conservatorism de tip mafiot. Cazul tatalui Larisei Chelaru este socant pentru cetateanul de rand, iar pentru oportunistii doamnei Monica Macovei, este unul banal. Ei confirma regula ca, "Legea este o bariera peste care sar leii (marii infractori), peste care sar cateii (jigodiile comunitare care apartin de drept sistemului infractional) si la care se opresc boii (de fapt oamenii onesti care respecta legea ). Cred ca asta este boala cea mai grava care macina societatea noastra, care cu greu va pute fi eradicata. In aceste conditii nu ne dorim decat sanatate!
- de Erata:Scuze, am vrut sa spun "pe sub care trec cateii"
- de mariana:si eu, ca multi altii, AS DORI SA AM O TARA! ceea ce imi rupe sufletul e realitatea.am o tara, saraca tara bogata, dar, din pacate, "lipseste cu desavirsire pe 'ici, pe 'colo,prin punctele esentiale". as vrea sa-i pot acuza pe cei care mi-au luat dreptul de a trai si a sfirsi in tara mea.sa-i trag la raspundere pe cei care m-au osindit la exil.sa-i acuz de "furt de tara".dar stiu ca n-as face altceva decit sa ma lupt cu "morile de vint".din pacate sunt "prea mica pentru un razboi atit de mare".asa ca nu-mi ramine altceva de facut decit sa sper si, sa nu mor inaintea sperantei care, se spune, moare ultima. ce anume mai sper?sa am posibilitatea de a trai in TARA MEA asa cum o fac in strainatate.daca as fi avut aceasta posibilitate n-as fi plecat.de ce am plecat?de ce as mai fi ramas? ps.domnule Avramescu felicitari pentru emotiile pe care mi le transmiteti cu articolele dvstra !toate cele bune si s-auzim (si) de bine!Domnul sa fie cu noi si cu voi !
- de GIGIS HAN:Ce am vrut noi in decembrie 1989? Schimbare! Ce s-a intamplat in esenta, am ramas cu aceeasi societate in care nu s-a schimbat decat, ambalajul. Inainte de 1989 doream schimbarea, dar nu o puteam spune raspicat, eram urmariti si arestati, amenintati, cu viitorul compromis. Astazi vorbim raspicat, motivat, justificat, dar, esenta vietii noastre este aceeasi. Nu mai suntem arestati, amenintati dar lucrurile de esenta au ramas la fel. La fel cum sunt leii, tigrii, Biju din Gradina Zoologica, ce-i drept ceva mai grasi, dar nu liberi. Libertate avem sa vorbim, dar adevarata libertate consta in a face ce doresti, unde doresti, din ceea ce acumulezi prin munca corecta. Si cum viata e ca o bicicleta, trebuie sa inaintam mereu daca vrem sa ne tinem echilibrul. Hai, sa pedalam!!!
- de RALUCA DUMITRU:D-LE CEZAR AVRAMESCU SINCERE COMPLIMENTE PENTRU ARTICOLUL DVSTRA .O PICATUA IN O MARE A SOCIETATI ROMINE IN CARE SE LUPTA CU METAGOGIILE POLITICIENILO APROFITIND DE LUME DE RIND.SINTEM DIN CE IN CE MAI MULTI ROMINI IN STRAINATATE CU DORNTELE DE A VEDE UN TABLOU CU UN FRUMOS PEISAJ DIN TARA NOASTRA DAR DIN PACATE A RAMAS DECIT CULORILE INPRASTIATE PE O PINZA. DACA FIECARE AR AVEA O CONSTINTA AR DA UN GRAM DE CULOARE LA CONSTINTA SA IN PUTIN TIMP AM PUTA PRIVI UN FRUMOS TABLOU IAR POLTICIENI SI NU NUMAI LOR NU AR MAI APROFITA SA MIZGALEASCA TARA CU "RACILELE COMUNISMULUI".
- de Florin:Dom Profesor, sint perfect de acord cu Dvs. si mai ales cautind o solutie cu primul comentariu al Domnul Adi Cernea. Cred ca trebuie sa depasim faza de analiza si sa cautam solutii. Ele sint foarte usor de vazut de aici din afara pentru ca le vedem teoretic dar probabil ca ar fi mai greu de realizat acolo practic. Oricum discutia asta trebuie continuata, avem nevoie de idei, de oameni care gindesc, de solutii. Sanatate multa si numai bine
- de valgor:Dom' Profesor, Raul este mult mai mare, mai adanc si mai generalizat. Romania este doar un exemplu sarac si simplist din lungul lant de rele contemporane. La noi nu sunt "decat" hoti la drumul mare si/sau mega-hoti. Daca ati sti cate sunt obligati sa inghita cetatenii Europei de Vest in numele democratiei aplicate de guvernul de servici si de Administratia Uniunii! Mai ales taranii si muncitorii marilor intreprinderi, de stat si semiprivate, dar si statele in sine, pe teme de "toleranta" si alte ineptii maso-stangiste. Dar mai e putin si vom gusta si noi din acest pahar. Daca cineva o sa dea cu tarnul sa speram ca vom incepe noi, cei din Romania, pentru ca "pestele de la cap se-mpute" dar "de la coada se curata". De fapt nu sunt atat de optimist pentru ca o tara care n-are un proiect de perspectiva si nici materialul uman in stare sa-l construiasca nu poate pretinde nimic. In plus, cine are curajul sa mai propuna o perioada de austeritate (inca una!) si sa si castige alegerile? Austeritate la ce? La saracia lucie din tara? Ea va veni, bineinteles, dar va fi repede negata de guvern. Cat despre unirea emigratiei pentru gasirea unei solutii mi se pare ca nu se poate intampla decat intr-un film de Hollywood, si ala departe de adevar. In afara de atomizarea geografica de care suferim, de orgoliile exaltate de conditiile specifice si de proastele relatii dintre componentii sai, declansarea unui proces de nominalizare a viitorilor demnitari risca sa declanseze un adevarat razboi mondial. Cine e mai breaz ca cine? Suferitorii vechii emigratii, pe culori, tanara garda infometata, descendentii de a treia spita? Cine are curaj sa spuna? In afara de asta, daca nu intentionam sa cucerim tara cu legiunile romane, cine ne va vota la alegeri? Tusha Leana, care nu l-a votat decat pe zambaret? Intelighentzia locala, ofticoasa si divizata si ea dupa mirosul banilor? Muncitorimea manipulata de zbirii sindicali? Tineretul care oricum vrea sa plece? Presa, care si-ar creste totusi vanzarile? Ramanand optimist si asigurandu-va ca se poate si mai rau va urez "un bon weekend!"
- de mariu:Interesant si plin de adevar cea ce spuneti domnule Cernea,dar as adauga doaratit . Cei plecati impreuna cu cei considerati anormali in Romania care gindesc la fel cum gindim noi cum vedem noi ca este viata afara si iata ca am dovedit ca nu suntem cu nimic mai prejos decit nemti ,austrieci ,italieni sau englezi,ba mai mult ,am curajul sa adaug ca fata de multi din est suntem chiar mai bine pregatitii nu datorita diplomelor ci datorita priceperi si atitudini fata de munca,pentru ca diploma nu este sfirsitul drumului este abia inceputul . Haideti sa ne imaginam putin atacurile care ar veni:fugari ,nu au stat la greu (de bani care ii trimitem se uita,nu se spune ca Romania ar fi falita fara bani celor plecati )salam cu soia ,diliul de Vadim ,bunicuta ....
