« Alte articole din categoria Opinii
Joia dulce
Telenovela „intelectualii“
Opinii - Cezar AVRAMESCU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Marimea textului: 
Bacalaureatul s-a terminat; (de fapt, e cam de mult terminat). Anul acesta insa, cu mai multe scandaluri ca altadata; si cu mai multa ipocrizie lacrimogena. S-a accentuat coruptia dovedita la nivelul ministerului. Dar imediat, cei care au infierat acest lucru au trecut la incercari de corupere a unor membri ai comisiilor; poate ca unora
le-a fost greu sa reziste presiunilor sau tentatiilor. Fiindca multi profesori, atunci când au fost obligati sa apeleze la serviciile profesionale ale unora care erau si ei parinti, au fost nevoiti sa recurga la pile sau sa dea spaga. Intr-o societate in care coruptia este o lege, iar legea este frecvent corupta, cum sa ne asteptam ca, intr-un domeniu, in speta cel al invatamântului, lucrurile sa fie curate ca lacrima! Nu este o scuza, ci o observatie. Când vezi ca toti din jur fura si nimeni nu-i pedepseste, cum sa risti sa fii considerat prost si sa tragi mâta de coada.
Multe voci „responsabile“ au constatat scaderea nivelului invatamântului, confirmata de statistici. Sa fie numai vina elevilor? Sau a profesorilor? E adevarat ca acest fenomen al dezinteresului pentru invatatura este perceptibil in multe tari. Dar in multe din aceste tari conducerile respective, mai inteligente sau mai responsabile ori poate mai bine controlate de populatie, au luat masuri considerate necesare. Astfel, in Japonia, un procent important din buget a fost alocat invatamântului si cercetarii; azi, Japonia, tara cu resurse interne foarte mici, a devenit cea mai bogata tara din lume. In multe tari invatamântul liceal a fost simplificat si axat pe problemele concrete ale societatii. Evident, nici un invatamânt nu este perfect; dar el nu trebuie judecat dupa prezumptive criterii de superioritate, ci dupa eficienta. Francezii recunosc ca, desi au foarte multi doctori in stiinte, americanii au cei mai multi laureati ai premiului Nobel. Ma intreb ce consecinte a avut la noi faptul ca, in perioada 2001 - 2005, s-au acordat aproape 10.000 de titluri de doctor in diverse domenii?
La noi nu s-a schimbat aproape nimic fundamental fata de reforma lui Spiru Haret. Invatamântul creat de Haret, dupa modelul francez, a fost deosebit de bine pus la punct; dovada o constituie marile valori modelate de scoala româneasca in perioada interbelica. Dar acest invatamânt, bazat pe cultura clasica, pe umanismul luminat al marilor valori ale culturii, a fost bun pentru o anumita perioada istorica. Mai ales ca, intre timp, l-am supradimensionat, subordonând aspectul formativ si dezvoltarea aptitudinilor individuale unui aspect informativ sau, daca vreti, deformativ, complex si stufos, bazat mai mult pe memorie decât pe judecata. Invatamântul trebuie mereu sa se adapteze cerintelor societatii. Dar ce le ofera societatea de azi tinerilor? Si care sunt cerintele societatii românesti contemporane? Solicita ea valori morale, intelectuale, profesionale? Categoric nu! Se cere sa fii cu tupeu, „smecher“, ca sa faci bani, cu care poti cumpara orice: diplome, titluri, functii, demnitati. Poti cumpara chiar si diplome de bacalaureat si chiar si tinere bacalaureate care, desi clasa a XII-a au petrecut-o pe Coasta de Azur, au luat bacul cu media peste 9. Spre deosebire de Suca a lu’ Zapacitu, care a mers si pe la scoala, si pe câmp cu vitele, si a luat numai 7. Sa ne miram atunci ca elevii n-au stiut ce este un „intelectual“? (Dar cine stie astazi acest lucru cu adevarat?) De unde sa ia modele? De la TV, unde nulitatile se pretind intelectuali, iar „intelectualii“ sunt de multe ori stersi, ca o fresca veche de pe peretele unei batrâne manastiri, si vorbesc despre lucruri importante pentru ei si colegii lor, dar nu si pentru cei multi?
Un fenomen nociv, mostenit din perioada comunista, este fetisizarea unei diplome de studii. Nu conteaza daca ai cunostintele necesare; important este sa ai diploma. (Acest fenomen a fost agravat de ideea cretina de a utiliza media de la bac pentru admiterea in facultati; asta pentru a economisi fondurile necesare unui concurs de admitere, pentru a mai ramâne suficienti bani de furat).Toti activistii erau ahtiati dupa diplome, distinctii, onoruri stiintifice. In felul acesta s-a ajuns la discreditarea muncii, asa-zis „fizice“. Cea mai dureroasa sanctiune pentru un activist era trimiterea la munca de jos. Or, din punct de vedere social, orice munca cinstita trebuie respectata. Dar, in acelasi timp, tinând cont de efortul cantitativ si calitativ ce trebuie depus pentru obtinerea unei anumite calificari, recompensa materiala pentru diverse profesii trebuie diferentiata. Dar, inca o data spun, societatea are nevoie si de savanti, dar si de tinichigii. Trebuie sa intelegem ca nu toti putem deveni ceea ce am visat sau am dorit. Nu poti fi un Enescu sau Rafael daca n-ai calitatile necesare. Dar nu e nici o rusine daca esti un electrician capabil si cinstit. Sigur, unii vor spune ca elevii si studentii nostri fac fata cu succes in tarile in care au emigrat. Asa este si au toata pretuirea noastra. Dar ei reprezinta un procent fata de totalul absolventilor, nu covârsitor. Si apoi, multi a trebuit sa-si schimbe calificarea acolo; si au reusit, având pregatire generala satisfacatoare si mai ales având calitati naturale pozitive, ca mai toti românii. Iar locul si l-au ocupat prin munca, nu cu pile. E pacat ca ei nu s-au putut realiza aici. Noi trebuie sa facem ceva si pentru tinerii care ramân. Ca sa nu mai adopte drept modele pe cei care au facut bani, nu se stie cum (sau ne facem ca nu stim) si care ne sfideaza cu opulenta lor.
Se vorbeste mereu de drepturile minoritatilor; cum la noi oamenii cinstiti au devenit cam minoritari, este cazul sa li se acorde si lor drepturi.
Nota curentă: 4.8 din 29 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de Victor Socolovici:
Domnule Profesor, Unii dintre sociologi numesc generatia ,,baby-boom,, (printre membrii careia ma numar si eu)generatia ,,lirica,,.As porni de la teza ca generatia mea s-a fondat mai degraba pe o ,, colaborare,, fondata pe convenientele ce s-au putut stabili intre intelegeri, atitudini, viziunea asupra lumii inspirata de generatia,, lirica,, prin istoria sa si constiinta sa de sine si evolutia recentelor conceptii si moravuri politice in societatea noastra(nu numai romaneasca).Un raport care permite de a ne intelege unii pe altii, de a vede in unii consecinta sau, cel putin oglinda fidela a altora. Am constatat ca de cand generatia noastra a atins varsta politica, a vazut intorcandu-se in avantajul sau cea mai mare parte a interventiilor si a marilor orientari ale statului(socialist) care , literalmente, luat de,,nevoile sale,, si de preocuparea pentru formarea ,,omului nou,, a pus in serviciul sau esentialul resurselor si a puterii sale, chiar constiinta sa .Mizeria din viata politica a Romaniei, s-a scurs in viata sociala, apoi in viata privata si a triumfat de-adevaratelea dupa anii '70, moment in care definitia si exercitiul activitatii politice a devenit din ce in ce mai mult afacerea ,, copiilor de dupa al doilea razboi mondial.Eu nu vorbesc de politica generatiei lirice de peste ocean, eu vorbesc de generatia lirica din ROMANIA.Ea este generatia care ne conduce astazi,generatia care,la ,,umbra ,, parintilor ei a deformat conceptul de competitie in invatamant,in concept de nevoie, de necesitate.Ulterior, s-a dovedit a fi aberant ca toata lume sa aibe 12 clase(si daca au mai mult,multi dintre noi, am dovedit contrariul).,,Goana ,, dupa o diploma a fost exacerbata dupa 1990, cand s-au creat institutii de invatamant deavalma, cand diplomele de studii univeristate s-au ,,cumparat,, efectiv, fara ca multi dintre studenti sa fi trecut de cateva ori pragul facultatii.(nu m-am simtit deloc bine cand dl.Termopan de Midia, director de resurse umane nu stiu prin ce tara etranjera,a amintit ca eu sunt jurist,la f.f).Din nevoia de a-mi completa studiile si de a-mi contiuna activitatea pe care o desfasuram a trebuit sa urmez, la f.f. ,si o a doua facultate.De aici si paradoxul:angajatorul iti cerea studii si tu trebuia sa si muncesti!Unii au avut posibilitati,,intelectuale,, si au cumparat o diploma.Altii au avut posibilitati materiale si au urmat-ziua-cursurile unei institutii de invatamant superior.Singurii profitori au fost cei care au putut sa corupa si sa sa fie corupti.Si cum generalizarea invatamantului de 12 ani era obligatorie,a devenit obligatorie si coruptia in invatamant. E jenant ca nu ne putem debarasa de acest narav, el exista.Si cred ca marea vina o poarta si generatia lirica, cea care,la varsta adolescentei nu putea accede decat foarte greu in licee, iar la varsta politica,deja a ,,usurat,, accesul la diplome universitare. Scolile profesionale sunt minoritare.Poate de ele are nevoie Romania acum! - de GIGIS HAN:Domnule Profesor, Superb editorialul si comentariul Domnului Victor. Am avut prilejul ca prin specificul profesiei sa cunosc civilizatii si culturi de pe glob si sunt ingrijorat, dezamagit si nu rareori ma cuprinde deznadejdea, ca in tara noastra nu munca, acumularile prin munca nu sunt valori. Dar atat cat mai exista oameni ca dumneavoastra sperante mai sunt. Traim intr-o tara in care cei care au acumulat prin mijloace obscure masini de lux, case greu de intretinut in viitor, etc, sfideza, sub umbrelele celor care trebuie sa aplice legile. Intelectualii se vad nevoiti sa se lase purtati de speranta ca totul se va schimba, sau sa imprumute din apucaturile celor cu " ceafa mai groas decat capul ". Tare imi este frica ca deja tinerii pe care ii asteptam sa schimbe ceea ce trebuie schimbat sunt deja contaminati de necinste. Dar cinstea nu se cumpara, nici nu se vinde. Totusi nu-mi doresc cele trei anestezice naturale: somnul, lesinul si moartea. Sper, ca valorile de care populatia Romaniei a fost cuprinsa in timp, respectul fata de munca, fata de natura, fata de batrani, fata de animale, vor reveni intre noi... Multumim, ca existati!
- de Termopan de Midia:Domnule Profesor nu am comentat nimic la articolul dvs-tra cand l-am citit, pentru ca nu am avut ce sa comentez la un asemenea adevar. L-am punctat cu maxim si atat. Am spus odata despre dl Socolovici ca este superficial si m-am si explicat de ce cred acest lucru. Vad ca persista in superficialitate si am sa argumentez de ce. In primul rand nu sunt director de resurse umane. Profesez intr-o tzara democrata ,in specialitatea dobandita in Romnia si am o munca de conceptie. Pentru ca munca mea nu este normata ca productia de suruburi sau numarul de situatii si bilanturi intocmite mai intru pe internet in timpul programului de lucru fara ca eficienta sa-mi fie diminuata. Acum de exemplu i-am dat de lucru calculatorului sa faca o simulare 3D a unui fenomen si desi lucreaza pe Multiple Processor , nu-l pot folosi pentru alte lucruri mai complicate pentru ca se blocheaza. Asa ca eu pot soma. Domnule Socolovici eu am terminat o facultate la zi pe timpul odiosului. Am avut profesori si de inalta tinunta morala si de mare valoare profesionala.Am fost sarac, m-am intretinut din bursa .Am avut bursa de merit din anul I pana in anul V. Trageam pentru media 9,50. Daca luam un opt ,ma gandeam ca trebuie sa urmeze trei de 10 pentru compensare. Din moment ce am reusit sa-mi fie recunoscuta specializarea aici inseamna ca am un lucru de calitate si nu inutil. multumesc Profesorilor mei si din liceu (in special D-lui Tupan Profesor de matematica la lic Strehaia) cat si profesorilor din facultate , oameni de valoare asa cum era si Dl Avramescu cand preda Matematici Speciale la Electro si cum il descriau colegii si prietenii mei de acolo. Ziceam de ff , pentru ca nici pe timpul comunistilor, aceasta forma nu oferea o pregatire temeinica. Am avut si eu fosti colegi de liceu ce au facut ff-ul la Craiova si-mi spuneau ": mi-au mancat porcii ,patru porci in 4 ani.In anul doi am ramas repetent ca nu stiam lectia ca trebuie sa dau porcul. Am aflat-o si n-a mai fost problema". De ce-ai facut Domnule Socolovici o facultate daca nu-ti foloseste la nimic? Zici ca te-a obligat angajatorul. Inseamna ca erai angajat pe un post pentru care n-aveai studii corespunzatoare. Iar dupa 1990 invatamantul a intrat in cadere libera. Acum e in faza in care creaza monstrii.
- de Povesti la gura sobii:Parul lui Chateaubriand Povestirea pe care am s-o va relatez este in curs de derulare; nimeni nu ii cunoaste finalul.Nici eu nu am sa vi-l spun. Sunt general-maior Stana, din serviciul divin secret literar numarul A. Sotul meu este seful de personal al Academiei de Generali de Politie din orasul Plopi, suburbia Murmansk. Aseara a venit acasa suparat. - Ce s-a intamplat, dragul meu? l-am intrebat. - Ce sa se intample? Seful meu, generalul de corp de armata Minciog, a venit la mine si mi-a cerut sa semnez numirea ca general de politie in orasul Odessa a unui candidat… care nu are deloc studii. Nu are facultate. Fireste, m-am aratat consternat. Inca nu am semnat. - Si cum a ramas? - Seful mi-a spus ca ineditul candidat urmeaza sa imi aduca nu stiu ce diploma. - Si a adus? - Nu a adus nimic, pana acuma. Examenul este vineri. Ma rog, se poate aranja examenul cu directorul Academiei de Politie din Odessa . Dar, iti imaginezi, dosarul candidatului nu va contine diploma facultatii absolvite. Pentru ca nu exista. - Inteleg, dragul meu! Imi este teama sa merg cu gandul mai departe. In asemenea situatii, la mijloc nu poate sa fie decat o mare suma de bani. 10.000. 20.000. 30.000 de euro. Sau mai mult. (…sau o presiune politica. Sau un santaj…). - Am vorbit cu generalul coleg Fiodor. Si el face parte din acelasi serviciu cu mine. Si el refuza sa semneze facatura. - Eu as refuza sa semnez chiar daca as primi eu, singur, intreaga suma. - Nu stiu ce sa fac. Ma bate gandul sa ma retrag din functie, la o circa sateasca de politie. - Uite ce iti propun eu: Nu semna. Nu semna dosarul candidatului fara facultate.. Vorba latinului: “Verba volant, scripta manent”. Tatal meu, dragul meu, a fost vicepresedinte la cooperativa de prestari servicii “Gloria comunista”. Presedintele cooperativei a prestat fara bani diverse lucrari, de valori imense, granzilor de partid ai zilei. Parchet, mobilier, draperii, etc. Nu au existat devize. Doar pagube pentru cooperativa. Manoperele oamenilor, materialele. Tatal meu a refuzat sa semneze. Contabilul sef, la presiunea presedintelui, a semnat. In cativa ani, gaura in gestiunea cooperativei a devenit atat de mare, incat procuratura a intrat pe fir. Presedintele s-a spalat pe maini: “eu nu am semnat nimic. Nu stiu.” Si a intrat in puscarie contabilul sef al cooperativei. Tata s-a certat la sange cu presedintele. Ala a fost un porc. A bagat un om in puscarie. Presedintele, autorul moral, este si astazi in functie. Situatia mi se pare asemanatoare. Nu semna, dragul meu. - Nici nu am de gand sa semnez. Sa semneze generalul. Cu generalul maior de justitie. L-am cunoscut pe tatal generalului Minciog. Am lucrat cu el cativa ani. Niciodata nu a trecut peste semnatura mea. Niciodata nu mi-a impus sa semnez ceva care contravine legii. - Ar trebui sa vorbesti cu tatal generalului Minciog, dragul meu. Stii bine ca lui ii place sa i se spuna lucrurilor pe nume, franc, in fata. - Poate ca da… Nu pot scrie, asemeni lui Chateaubriand: “Nu exista distinctie mai de pret pentru un batran, decat parul alb, si amintirea unei vieti cinstite”.
- de valgo:Dom' Profesor, Eu sunt optimist. Se poate si mai rau! Domnul cu termopanu' merita felicitari pentru cariera sa, construita in anii "de rastriste si jale" in care noi eram tineri, Dvs. ne predati Speciale si viata era la o lungime de brat. Trebuia doar sa intindem mana ca s-o apucam. Daca toti ar fi fost asa ca dansul nu am fi avut despre ce discuta azi. Dar, din pacate, nu a fost sa fie! Cei mai multi si-au cautat si atunci diplome, la zi, la seral sau la ff, si, chiar daca repartitiile erau departe, ei au gasit "resursele" necesare pentru a repo****orasele de bastina. Au devenit "tagma jafuitorilor" din 1989 punand pe picioare mafiile locale de toate culorile politice. Li s-au alaturat din ce in ce mai multi analfabeti si s-a obtinut patura care conteaza azi in Romania. Ceilalti, intelectualii despre care vorbiti si tehnicienii cinstiti, cei care nu s-au putut afirma din onestitate, din lipsa de timp sau chiar din stupiditate, stau acum dincolo de gard si nu mai gasesc poarta de intrare. Urmarile acestei stari de fapt se vor vedea cel mai bine cand actualii ucenici si calfe vor ajunge la majoratul profesional. Cei buni o vor lua din loc. Ceilalti ne vor conduce si ne vor jumuli in Europa Unita. Se poate deci si mai rau!
- de Dumitru:Domnule profesor, realitatea invatamantului romanesc se reflecta in articolul dv , ca intr-o oglinda. N-as vrea sa fiu gresit inteles, dar inainte de '89 nivelul invatamantului parca se apropia mai mult de cerintele informative si uneori formative ale societatii de atunci. Devalorizarea a inceput insa chiar din ultima parte a acelei perioade, cand a crescut (artificial desigur) numarul notelor mari, dar si cel al doctorilor cu sau fara chemare, insa cu vointa de a cuceri cu orice pret un titlu (suprem). Astazi, asa cum bine ati remarcat si dv, la noi este mare inflatie de facultati si de doctori pe km patrat. Odata scapati de rigorile liceului, elevii nostri vor deveni studenti (la una sau doua facultati) si vor trece cu valul prin facultate (referindu-ma desigur la cei fara vocatia de a deveni intelectuali). Dar vorba poetului: "Ce e val, ca valul trece". Daca "ff" este atat de repudiata de unii, se pare ca mai nou, forma "fsi"(fara sa inveti), i-a luat cu suces locul. Intr-adevar, pentru multi profesori, pedagogia a devenit o notiune abstracta, daca imi este permis sa ma exprim asa, in vreme ce altii fac din aceasta disciplina o arta. Sistemul este anacronic, dar cei care il pastoresc nu vor sa recunoasca nici in ruptul capului. Este cred si motivul pentru care, multi dintre tinerii nostri valorosi, isi cauta implinirea profesionala pe alte meridiane.
- de Florin:Dom Profesor, noi cei care am fost studentii Dvs. la Matematica sau la Automatica sintem acum departe pe alte meleaguri incercind sa ne folosim inteligenta. Ni s-a facut de inteles acolo ca nu este nevoie de noi si de gindirea noastra. Asa am ajuns sa facem ce putem pe la altii adica sa capsunam stiintific sau cu alte cuvinte prostitutie intelectuala. De ce nu este nevoie de intelectuali acolo ? Pentru ca noi muncim nu gindim sau mai nou noi furam nu gindim. Pai s-a furat tot ce se putea fura acuma ce facem ? Poate incepem sa gindim. La ce sa ne gindim ? Pai de exemplu cum sa ajutam de aici pe cei de acolo sau cum sa aducem joburi de aici din America sau Canada acolo asa cum fac colegii nostri din India. De ce poate India sa prospere in computere iar la noi in tara sint doar citeva inceputuri firave. Cum vom reusi sa concuram cu ei ? De ce sintem inca singuri si izolati in loc sa ne unim ca sa convingem companiile americane sau canadiene ca avem o capacitate stiintifica de exceptie ? Sint intrebari pe care mi le pun si care merita discutate apropo de un invatamint invechit si corupt care nu este axat pe o finalitate practica pentru ziua de azi si de miine. Am vazut aici la scoala ca dupa fiecare notiune teoretica pe care o predai studentului trebuie sa ii explici si o utilizare practica a acestui lucru. Altfel el nu intelege la ce este buna lectia de azi si cum il ajuta pe el miine. Nimeni nu spune ca exista un invatamint perfect si ca nu e nevoie si de cunostiinte teoretice dar trebuie sa invatam cite ceva de la fiecare sistem. Si poate ca totusi e nevoie acolo si de oameni ca noi fostii Dvs. studenti care au mai vazut si alte lucruri pe afara si pot sa compare. Poate macar acum va fi nevoie de ceva creiere pe acolo. Daca nu raminem cu Gigi Becali and co Sanatate multa si poate vom discuta mai multe la toamna cind ma gindesc sa mai vin pe acasa
