Saptamâna trecuta s-a produs prima ruptura dintre Traian Basescu&partidul sau, de o parte, si opinia publica de cealalta. Tema a fost neasteptata: presedintia CNSAS. O societate civila adormita, o presa impartita au fost premisele de la care s-a plecat la urzirea acestui complot. „Grupuri de interese“, cum le numeste chiar presedintele, au operat pentru a-l stopa pe Constantin Ticu Dumitrescu. El constituie o amenintare pentru ca nu este controlat de serviciile speciale sau de retele de fosti securisti activi prin partide, mass-media, mari firme, banci etc. Omul e un fost detinut politic, are personalitate, s-a mai ocupat de chestiunea dosarelor si stie despre ce este vorba. E si determinat sa deconspire pe cei vinovati de politie politica. Chiar acum pe masa CNSAS se afla multe dosare incendiare, parlamentari, procurori, magistrati, cu un trecut tulbure, insi care au colaborat cu fosta securitate ca agenti acoperiti, informatori etc. Trebuie doar o procedura de vot pentru ca lista si documentele doveditoare sa fie date publicitatii.
Asadar cine vine la CNSAS are un cartof fierbinte in palme. Corneliu Turianu a fost judecator pâna in 1989 si nu a fost niciodata implicat prin arhive. El poate fi dus de nas de expertii SRI. Ca ii arati un munte de hârtie de ambalaj sau dosare de arhiva strict secrete, el nu distinge bine ce sunt. Este si un om inclinat spre supunere, asculta docil ordinele. Un asemenea om trebuia in vârful CNSAS pentru a manevra in continuare tergiversarea deconspirarii arhivelor, pentru a mai face jocurile in spatiul public. E important care dosar se scoate si care nu. Si in ce moment. Imi amintesc ca in 2000, in plina campanie, dosarele unor lideri liberali au aparut brusc la vedere. Dan Amedeo Lazarescu, Alexandru Paleologu, Mircea Ionescu Quintus. Liderii altor partide nu au avut probleme nici pâna in ziua de azi. Nu am vazut dosare de pesedisti, pedisti sau peremisti. E o intâmplare? O coincidenta? Ma indoiesc. Cele trei partide si-au dat mâna si au votat impreuna impotriva lui Constatin Ticu Dumitrescu. Ceva se ascunde aici.
Alianta D.A. si PSD odata il sustineau prin declaratii publice pe Ticu Dumitrescu. Nastase acum trei ani l-a invitat la o discutie la Palatul Victoria si i-a cerut sa preia sefia CNSAS. A fost o lovitura de imagine, rocada nu s-a facut totusi. Ajuns lider, Geoana a intarit aceasta alegere. La vot insa, saptamâna trecuta, nu s-a intâmplat asa. Votul alesilor PSD in CNSAS s-a schimbat. Ce s-a intâmplat de fapt? Intre timp, Ion Iliescu are un cuvânt decisiv in PSD si nu l-a vrut pe vechiul sau adversar in fruntea CNSAS. Are alergie la taranisti, la liderii Pietei Universitatii, la contestatarii lui vehementi de la inceputul anilor ’90, la „mitingisti“ cum li se spunea in derâdere. Are alergie si la Asociatia fostilor detinuti politici, populata de oameni care au facut inchisoare, pe vremea când Ion Iliescu facea parte din nomenclatura. Constantin Ticu Dumitrescu este reprezentantul victimelor PCR. E de inteles opozitia lui Ion Iliescu la alegerea lui in fruntea CNSAS. Mai greu de inteles este pozitia lui Traian Basescu. El are un partid la discretie, PD a votat cum se stie. Prima miscare a fost sa il elimine pe Mircea Dinescu de pe lista candidatilor proprii. Basescu a fost probabil sifonat de criticile aduse de Dinescu la adresa lui. A fost clar ca se petrece o manevra. Turianu a fost pregatit sa preia sefia. S-a urzit un mic complot, cu PSD si PRM. Nimeni nu se astepta la reactia energica a presei si a societatii civile, care nu au acceptat asta. Basescu are o problema de credibilitate acum. Si asa este suspectat ca are o relatie prea apropiata cu serviciile speciale. Povestea de acum nu face decât sa o confirme. Calculul politic de data asta nu l-a servit pe Basescu. Un dubiu planeaza asupra lui. E posibil ca falia dintre opinia publica si presedinte sa se adânceasca, incepând din acest moment.
