CALDURA MARE, MONSER!

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Mare caldura, zau asa. Iti fierb creierii in cap. Mai ales politicienilor, desi n-o sa va vina sa credeti; (ca le fierb, nu ca n-ar avea ce sa le fiarba). Si incep sa spuna lucruri trasnite; (da’ ce, e pentru intiia oara?).

Cu caldura asta, toate lucrurile se maresc, se dilata. (Ei, nu chiar toate; as vrea eu, dar nu se mai poate). Se maresc preturile, taxele, serviciile publice. Lucrurile acestea se pot explica logic si real; toate aceste masuri au fost initiate si demarate de vechea guvernare; care insa a lasat vistieria goala. Dar daca lucrurile sint usor de explicat, ele sint in acelasi timp greu de suportat. Cei care ne conduc acum ar trebui sa-si dea seama ca relativa sustinere populara momentana este lesne trecatoare. Parafrazindu-l pe Napoleon, drumul spre inima oamenilor trece prin stomac. Personal, prevad o criza profunda, solutiile pentru ameliorarea ei fiind foarte putine si total nepopulare. Eu nici acum nu stiu de ce s-a zbatut actuala alianta politica sa ia conducerea, cunoscind starea dezastruoasa la care a adus tara guvernarea trecuta, ca si celelalte de altfel; lucrul acesta mi s-a parut o adevarata sinucidere politica. Dar iata ca la ghinionul de a incepe guvernarea cu niste inundatii catastrofale, Alianta adauga o alta actiune catastrofala; certuri interne, dezbinare, lipsa de unitate. Asta inseamna ca n-au reusit sa identifice care sint adevaratele prioritati.

Ambiguitatea actiunilor Aliantei ofera PSD o neasteptata sansa de a iesi din criza profunda in care se afla. Dar ce face PSD acum? In primul rind, ceea ce a facut totdeauna; adica incearca sa frineze drumul nostru spre Europa. Cum justitia este o obiectie majora a UE, a generat atacul impotriva Monicai Macovei. Care a indignat aproape toata presa, si nu numai. Logic vorbind, cum putea doamna Macovei sa se imbete daca sparsese paharele. Ca doar n-a baut cu sticla, ca Basescu. Concomitent, s-a orchestrat o minimineriada intr-un domeniu aflat pina nu de mult sub controlul total al lui Mitrea. Nu e deloc surprinzator ca, dupa patru ani de pace sociala, izbucnesc tocmai acum conflicte; si nici unde apar nu e de mirare. Sa fim bine intelesi; sint convins ca ceferistii o duc prost. Dar numai ei oare? Nu sint oare categorii de salariati care o duc si mai prost? Normal, daca o intreprindere realizeaza cistiguri importante, o parte din acestea trebuie indreptate spre suplimentarea fondului de salarii. Dar CFR are datorii enorme. In plus, serviciile pe care le ofera sint de calitate indoielnica. Atunci de unde sa se ia bani pentru salarii suplimentare? De ce n-au protestat ceferistii sub vechea guvernare, unde ministrul de resort a distribuit sume imense de bani in scopuri dubioase (constructii de restaurante, vile de protocol, imblinzirea presei, sprijinirea unor firme-capusa etc.)? Oricum, greva si-a atins scopul propus. S-au acumulat noi datorii la stat, s-a afectat grav comertul si, deci, economia noastra debila, si s-a realizat o noua compromitere in fata partenerilor straini. Pentru toate acestea, multumim din inima partidului!

PSD si-a rezolvat insa si unele probleme interne spinoase. Au fost depistati cei vinovati de introducerea in partid a lui Omar; curios este ca toti cei depistati sint toti nepoti ai Acarului Paun. Apoi Iorgovan a fost eliminat din comisia de integritate morala a partidului; lucru normal, daca ne gindim la faptul ca s-a oferit sa-l apere pe Iliescu.

Am citit sau ascultat unele lucruri spuse de cei doi actori principali ai scenei politice românesti.

Interviul lui Nastase ar putea fi numit „apocalipsa dupa Adrian“, iar cele spuse de Basescu, „patimile dupa Traian“.

In interviul lui Nastase putem gasi lucruri profunde si edificatoare. Astfel, cele sase luni de guvernare constituie sase saptamini de bezna; trebuie sa recunoastem ca, dupa cei patru ani petrecuti cu aceleasi deficiente de luminozitate, e totusi prea mult. Vorbind de acea perioada, ni se spune ca grija principala a fost pentru oamenii simpli, amariti. Lucru care e perfect adevarat; n-aveti decit sa parcurgeti declaratiile de avere ale pesedeilor de frunte. Se mai spune ca a existat in aceasta perioada o preocupare pentru aplicarea legilor, lucru care i-a deranjat pe unii. Fiti linistit, domnule Nastase, nu ne-ati deranjat deloc; si cit am fi dorit sa fim deranjati in aceasta directie! Mai spune domnul Nastase ca actuala putere va fi judecata de România reala; care, caci spuneati ca sint doua Românii. Mi-a placut totusi barbatia lui Adrian, care nici nu banuiam ca exista. Am intuit aceasta barbatie cind am vazut cu cita virilitate a incalecat bicicleta primita cadou. A sarit la beregata lui Basescu, apoi si-a infipt mina in chelia lui de l-a lasat fara perciuni. In ceea ce priveste declaratia ferma a lui Basescu, de condamnare a pactului Ribbentrop - Molotov, Adi a spus ca el a fost primul care a facut­o. Ceea ce imi aminteste de bancul acela vechi in care un român si un american doreau sa arate cita democratie e in tara lor. Americanul spune ca, daca vrea, merge in fata Casei Albe, injura gardianul, isi da pantalonii jos si face pipi. Românul spune ca poate merge si el in fata CC-ului, il saluta cu respect pe securist si face pipi.

Dincolo, Basescu, desi a fost marinar, incepe sa devina cam aerian. Cunoaste situatia financiara a consilierelor, dar nu si pe cea a sotiei. Eu credeam ca e mai cocos, cel putin asa se lauda in alegeri, infruntindu-l pe Adrian. Dar de cind a venit madam Cocos la Cotroceni ma cam face sa ma gindesc la orataniile lui Adi. Mai ales ca a inceput sa se enerveze si sa trinteasca usile.

Si eu am inceput sa ma enervez cind am vazut cum se duce Alianta pe apa simbetei. Nu ca ar fi aratat mare lucru pina acum; dar macar au incercat. Si un oarecare progres fata de monotonia precedenta exista. Insa, chiar daca nu s-au putut realiza prea multe, perioada a fost prea scurta. Domnul Nastase a spus foarte bine in interviul despre care am vorbit; soarta integrarii se decide la Bucuresti. Apreciem sinceritatea sa. Caci guvernul sau a activat patru ani, pe cind actualul sase luni. Astfel incit, in cazul unui esec, e clar cine poarta vina. Oricum, decit cu Bombo, mai bine in Congo. Desi si acolo e foarte cald.