Saptamina trecuta, in perioada de inceput de vara, deci fara subiecte pentru presa, Evenimentul Zilei publica un articol de o pagina in care afirma, citind „sapte martori anonimi“, ca d-na Monica Macovei a participat la o petrecere prelungita pina catre zori si se pare ca a depasit masura paharelor de vin.
Doamna Monica Macovei este ministrul independent al justitiei, respectiv nu face parte din nici un partid politic (ciudat cum o coalitie de patru partide nu a gasit macar un ministeriabil pentru justitie). De cind este ministru, doamna Macovei a intrat in razboi cu procurorii, judecatorii, parlamentarii social-democrati si alte categorii socio-profesionale, pe tema schimbarii conducerii celor doua Parchete – Parchetul National Anticoruptie, care pina acum nu a gasit nici un corupt, si Parchetul General, care nici el nu a gasit nici un corupt, dar se mingiie cu gindul ca aceasta problema a fost transferata prin lege Parchetului National Anticoruptie.
Articolul nu este nici bine scris, nici interesant. Daca-l citesti cu atentie, vezi ca de fapt se bazeaza pe niste presupuneri sau declaratii ambigue ale unor probabil participanti la agapa respectiva. Dar a stirnit o adevarata furtuna. Redactorul-sef de la Evenimentul Zilei isi da demisia. Ziaristi de frunte, ca Stelian Tanase, Emil Hurezeanu, Robert Turcescu, Cristian Tudor Popescu, canale de televiziune, pina si de obicei adormitul Club Român al Presei s-au indignat ca, adica, de ce face Evenimentul Zilei o asemenea ticalosie? Cum pot acesti ziaristi piriti de la Evenimentul Zilei sa spuna ca doamna Macovei a depasit putin numarul paharelor de sprit?
Si stai sa vezi scenarii. Ca, de fapt, d-na Macovei e alcoolica, d-aia a pus-o presedintele Basescu ministru ca sa o poata manipula cum vrea el. D-na Macovei, pe care o cunosc personal de mai bine de zece ani, nu este alcoolica si, in general, nu are nici un viciu, in afara de munca peste normal. Ca, dimpotriva, d-na Macovei a ajuns la niste dosare mai delicate, iar Evenimentul Zilei, cunoscut ca sprijinitorul neconditionat si necritic al presedintelui Basescu, a primit ordin de la Cotroceni sa o scoata din carti. Adica sa o compromita. Un asemenea articol nu are cum sa compromita un ministru. Faptul ca un demnitar mai trage la masea il face chiar simpatic, cum simpatici au ramas Victor Surdu (autorul celebrei sintagme „daca bei, mori, daca nu bei, mori, ce atita politica?“), Boris Eltin (cel care, nitel ciupit dupa o intilnire cu Bill Clinton, care nici el nu se dadea in laturi pe vremea aceea, i-a facut pe ziaristi teroristi) sau primul-ministru japonez care a instalat masini automate de livrat sake (o tuica de orez, moale, dar care te fura de nu mai stii de tine) prin tot sediul guvernului. Alti scenaristi, mai introdusi in afacerile din media româneasca, spun ca Evenimentul Zilei a fost preluat de grupul elvetian Ringier, care editeaza in România si Libertatea, Capital, Prosport etc. Acest grup este mai apropiat de PSD, spun scenaristii, asa ca Evenimentul Zilei s-a transformat brusc dintr-un adversar onest al social democratilor in suporterul lor.
Toate acestea sint pur si simplu apa de ploaie. Desi Monica Macovei este ministrul justitiei (am banuiala ca va da acatiste de bucurie cind va pleca din functie, cum au facut si altii), ea are dreptul sa bea un pahar de vin cu confratii avocati. Ma gindesc numai la avocatii aceia care au stat cu dinsa la masa si au vorbit-o apoi la presa sub protectia anonimatului, ce calitate de oameni….
Tot asa, Evenimentul Zilei are dreptul sa informeze cititorii despre obiceiurile demnitarilor nostri. Ani de zile ne-a spus ca Nastase are patru case (nu are decit doua, dar suna mai bine patru), ca Iliescu este comunist reformat, ca Ion Diaconescu are nepoti care au devenit baroni locali, ca toti politicienii in general sint niste catastrofe, cu gindul la capatuire si interesul personal.
Astazi (luni-n.r.), in Le Monde, articolul de fond relateaza despre o perchezitie la Ministerul francez al Economiei si Finantelor, perchezitie executata de procurori care cauta acte doveditoare ale implicarii ministrului Thiery Breton intr-o afacere controversata din 1999, cind actualul ministru era persoana privata. Parchetul din Paris nu a avut nici o declaratie de presa. Televiziunile nu au fost invitate sa vada cum vajnicii procurori parizieni scotocesc biroul ministrului, in timp ce acesta era in vizita oficiala in SUA. Singurul care a dat un telefon a fost chiar ministrul, care s-a asigurat ca procurorii au acces la toate seifurile, birourile si computerele din minister. Le-a pus la dispozitie cheile, parolele de computer, personalul.
Acesta este testul reformei justitiei, nu moralitatea unei doamne: cind procurorii vor face perchezitie, fara sa anunte cu 24 de ore inainte toata presa, in biroul unui primar comunal acuzat de coruptie, iar primarul le va da acces neconditionat la toate actele, chiar daca este la Bucuresti la un congres de partid.
Pare ca mai este mult pina acolo.
