« Alte articole din categoria Opinii
Pe apa simbetei
DECLARATIE DE AVERE
Opinii - Cezar AVRAMESCU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Marimea textului: 
Subsemnatul …… puncte, puncte / Nascut… nu conteaza unde / Declar din propria mea vrere / Ca am urmatoarea avere.
Un apartament la bloc cu doua camere, pe care il impart cu sotia (sau ea il imparte cu mine). In diviziune post-mortem, un cavou cu intrare separata si confort sporit si 20 de milioane de lei pentru cazul in care voi fi nevoit sa-l utilizez. Asa ca ma consider un om bogat, caci, cum spune si Balzac, este bogat cel care stie sa se limiteze a cheltui doar propriul sau venit.
Acum, ca mi-am facut publica averea, m-a cuprins spaima de hoti, ca pe demnitari. Numai ca demnitarilor nu le este teama ca vor fi furati. Le e teama ca, aflindu-se ce averi au, unii dintre ei ar putea fi dati in judecata de hotii profesionisti pentru concurenta neloiala.
Evident, si eu, ca si multi dintre demnitari, am omis sa declar bunurile cele mai pretioase.
Fereastra apartamentului meu decupeaza pe cer un lot dreptunghiular care imi apartine. Intre fereastra si cer, un nuc. Iarna, dezgolit de frunze, insinueaza in rama ferestrei o fina gravura japoneza. Vara, incarcat de frunze, imi filtreaza cu delicatete razele de soare care patrund in odaie ca sa moara blind in oglinzi si cristale sub forma unei pulberi de aur. Acest aur nu l-am declarat.
Am furat din muzeele Europei tablouri nepretuite si le-am ascuns in suflet; madone florentine, balerine pariziene si o floare a soarelui. Mai sint colectionari in România, dar nu au tablouri ca ale mele; si nici nu vor avea vreodata, chiar de-ar fi colectionari cu Corn(u) in frunte!
Mai am angajati fara carte de munca, acestia lucrind pentru mine. Ascunsi intre copertele cartilor obosite, ei vin mereu cind ii chem. Ca, de pilda, Mihai care, in noptile cu luna, vine sa-mi raspovesteasca iubirea dintre Luceafar si o fata de imparat; iubire care a fost atit de frumoasa si pura, incit n-a putut dura decit o clipa.
Mai am, intemnitati in discuri, benzi, casete, mari interpreti ai timpului nostru. I-am condamnat la temnita, fiindca au furat frumuseti fara seaman de la prietenii mei Bach, Beethoven, Mozart, Brahms, Schubert, Vivaldi. Ii chem uneori sa mi le arate. „Prin mine mor, ca sa renasca/Romante pentru mai tirziu“, spunea un poet de-ai nostri in „Romanta gramofonului“. Renasc si eu vocile marilor cintareti, chiar daca posesorii lor nu mai sint de mult; Caruso, Patti, Callas, tragicul Saliapin, fostul fierar Tita Ruffo.
Pe linga aceste mari valori pe care le posed, trebuie sa mi se restitue citeva bunuri, abuziv confiscate. Ar trebui sa mi se restituie 50 de ani de viata petrecuti la inceput sub teroare, iar apoi sub umilinte, cind si pentru o coaja de piine trebuia sa multumim din inima partidului. Imi amintesc din copilarie; veneam de la cimp, desjugam boii si le puneam un brat de fin in iesle. Iar ei, desi truditi din greu o zi intreaga, ma priveau cu ochi calzi, recunoscatori, de parca ar fi vrut sa spuna „multumim din inima!“. Ei nu-si puteau imagina o existenta mai buna: pentru ei, acesta era unicul mod de viata. Bine, dar ei erau boi.
Am revendicat si o tara frumoasa si care ar fi putut sa ne fie plenar „patrie“.
Dar nu e asa. O fi o patrie, dar nu a noastra. Cei vrednici au parasit-o definitiv, iar cei sarmani schimba profesii bine definite cu cea de capsunar spaniol. Cei ramasi o jefuiesc cum n-au facut-o nici macar rusii. Care in schimb ne-au oferit si unele compensatii. De pilda, au recunoscut ca nu ne mai inapoiaza tezaurul, dar ne dau in schimb ceva mult mai valoros; pe Ion Iliescu.
Am cerut sa ni se redea demnitatea nationala, deturnata si murdarita in regimul comunist si chiar si dupa el. Sa ni se redea mindria de a fi român; acel român care altadata era considerat vrednic, muncitor, cinstit, ospitalier, cu mult suflet.
Am inaintat cererile de retrocedare forurilor competente. Si fiindca ele sint legitime, sint sigur ca se va gasi vreun judecator care sa nu le aprobe. Si daca nu, se va confectiona un procuror general care comite un recurs in anulare chiar inainte ca tribunalul sa-mi aprobe cererile.
Dar nu am incredere in exponentii puterii anterioare, desi aceasta a incercat sa indulceasca cu Bombonele amara doctrina leninist-moscovita. Si n-am incredere nici in consiliere care au parul capului blond la fel ca si continutul lui. Dar imi pastrez speranta (chiar daca nu prea stiu in ce sau in cine) si o port mereu inaintea ochilor. Intr-un fel, seaman cu magarul acela incapatinat, calarit de stapin, care are legat de prajina un smoc de fin pe care il poarta in fata magarului. Si totusi, ce trist e sa fii magar! Si totusi, continuu sa visez, desi stiu ca visul nu se va realiza; gasesc eu un motiv de satisfactie. Ca in catrenul urmator: „Visez sa fac amor, macar o data/C-o tinara frumoasa si nurlie/Iau un pahar de apa din bucatarie/Si-nghit pastila de prostata“.
Numai ca tara asta nu sufera de prostata, ci de prostpoliticieni. Care nu sint deloc prosti cind e vorba de interesele lor.
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de Florin:
Bravo dom' profesor! Aceeasi minte agera de acum 30 de ani! Tineti-o asa pana "la loc comanda". Doamne ajuta! - de Nestor:Desigur, exista averi si averi...Cea interioara, cum bine spuneti, va face un om bogat...interior. Ce ne facem insa cu ceilalti, cu cei saraci, cinstiti si bolnavi de putere? Cu cei puternici, dar saraci cu duhul? Cu cei care mereu vor sa fie deasupra? Spectacolul "bunicutei" furioase atinge limitele josniciei, mai vrea, mereu vrea...Nimic nu vor lua cu ei, dar nici celorlalti nu le vor lasa nimic, decat ura, amenintari, teroare. Iar lumea ii priveste cu ingaduinta, deh, sunt si ei oameni. Daca ar fi incercat sa faca un singur lucru de onoare sau dezinteresat, lumea i-ar condamna definitiv
- de Victor Socolovici:Domnule Profesor! Realitatea cuvintelor scrise de dumneavoastra , ma arde interior si ma face sa reflectez, de ce ,,animalul inteligent- omul,, s-a desprins de mult de ceea ce i-a dat bunul Dumnezeu:puterea de a se rupe de celelate vietuitoare salbatice si de a cultiva, culege si a gospodari pentru ,,zile negre,, hrana sa si a familiei. Dar iata, ca inteligenta ,,animalului cu constiinta,, ne joaca feste.De-a lungul mileniilor,am devenit mai salbatici si mai feroce decat ttot regnul animal la un loc, distrugem si continuam sa ne distrugem.Ulitima,inventie inteligenta a politicienilor
- de Victor Socolovici:din tara noastra si de aiurea este de a-si declara averile.Este doar un avertisment:pentru a deveni ,,om politic,, iti trebuie avere.Deci , noi muritorii de rand, nu vom avea in veci bani sa ne cumparam un loc in randul demnitarilor.Se avertizeaza unul pe altul, precum lupii din haita,ca averea in seamna putere.Ne avertizeaza ca trebuie sa ramanem o masina de inca odata ca ramanem o masina de votat inconstienta din pacate,caci suntem supusi greselii de a crede si a spera in ,,mai bine,, la mandatul viitor.Averea spirituala a ajuns ca aurul dumneavoastra nedeclarat,ca tablourile dumneavoastra
- de Victor Socolovici:ascunse intr-un ungher al sufletului. Ce frumos!Ce sublim! Si cand deschidem ochii.... Nu auzim decat mugetele disperate ale fostilor demnitari ,,pedepsiti de masina de votat,, si ragnetele de animale nesatioase ale celor care au fost alesi:nu suntem mai bogati decat voi! Scrieti domnule Profesor DESPRE NOI OANEMII DE RAND! Sa ne incalziti inimile ca si cum o faceti cand ascultati pe prieteni dunmeavoastra ascusi in discuri:Vivaldi,Beethoven,Brahms! Macar atat interes sa avem si noi:dumneavoastra sa aveti cititori si noi sa avem oameni inteligenti care sa ne alinte sufletul cu talen
- de Victor Socolovici:Si daca asta va consoleaza cu ceva, in timp ce imi exprimam gandurile vis à vis de articolul dumneavoatra am primit un apel de la o companie de sondaje politice: ce parere am am despre situatia politica actuala din Canada? I-am raspuns domnuli de la celalalt capat al firului ca nu am inca dreptul de vot aici, dar ca si in Romania(tara din care vin) politica si politicenii din Canada sunt mizerabili. QUO VADIS? Cu respectul ce vi-l por, primiti salutarile mele distinse! Victor Socolovici, Canada
- de Victor Socolovici:imi cer scuze pentru greselile de ortografie pe care le-am facut in randurile de mai sus! Ma concentrez sa scriu cat mai condensat , dar fac greseli de ortografie.cCer iertare dumneavoastra si cititorilor duneavoastra.
- de florin:Mult adevar in ultima fraza a articolului, si e un adevar bine stiut, ca place sau nu. Functile politice inseamna putere si relatii, relatiile si facilitatile inseama prosperitate si stabilitate pentru firmele celui ce ocupa aceasta functie. Doar ai strazii naivi postdecembristi credeau ca cei ce se inghesuie la balcon pot fi interesati de binele natiunii.
