Un partener nesigur

UDMR a rămas faimoasă in istoria noastră din ultimii 14 ani prin loialitatea dovedită in alianţele politice. De aceea, Uniunea lui Marko Bello a fost curtată de partidele romaneşti cu pretenţii de guvernare. In plus, ori de cite ori a fost suspectată de lipsă de loialitate faţă de statul roman, organizaţia a argumentat prin respectarea inţelegerilor făcute.

Recentul scrutin local a adus o noutate pe scena politică postdecembristă. Pentru prima dată, UDMR nu şi-a mai dovedit loialitatea. La cel de-al doilea tur, maghiarii din Cluj l-au votat, in majoritate, pe Emil Boc, desemnatul Alianţei D.A., şi nu pe Ioan Rus, candidatul PSD. Constituirea consiliului judeţean şi a consiliului local a dezvăluit o Uniune care, in dispreţul Protocolului cu PSD, şi-a dat voturile Alianţei D.A. Adrian Păunescu avea dreptate să se plingă, la o recentă emisiune TV, că UDMR n-a ţinut cont de cit a făcut pentru ea PSD. Reprezentant al partidului de guvernămint in aripa naţionalistă, poetul şi senatorul se referea la o serie de concesii făcute de PSD Uniunii in chestiunea naţională, concesii care au dus la pierderea unei părţi insemnate a electoratului din Ardeal. Liderii maghiari au răspuns că din aceste concesii a ciştigat şi partidul lui Adrian Năstase, avind in vedere nevoia de legitimare internaţională ca partid deschis dialogului etnic. Se pare că şefii Uniunii n-au inţeles sau n-au vrut să inţeleagă esenţa reproşurilor de după scrutin. Ajutorul dat de PSD actualei conduceri a UDMR vizează acceptarea unor cereri riscante pentru ca Uniunea să facă faţă atacurilor venite dinspre radicali. Din acest punct de vedere, rapiditatea cu care UDMR s-a aliat cu PNL şi PD in chestiunea Consiliului Judeţean Cluj nu putea decit să-i surprindă mai mult decit neplăcut pe liderii PSD.

La scrutinul local s-a inregistrat astfel o dublă premieră, cu semnificaţii menite a spulbera mituri: electoratul UDMR nu s-a mai dovedit disciplinat; UDMR nu şi-a mai respectat cuvintul. Cele două păcate – indisciplina şi incălcarea cuvintului dat – sint păcate ale romanilor electorali. S-au romanizat cumva şi maghiarii din Romania?

După părerea mea, nu. Nu maghiarii s-au schimbat, ci UDMR. Şi nu intimplător, ci plecind de la ceea ce se intimplă la Budapesta. Uniunea şi-a găsit pină acum un sprijin in bătălia cu dizidenţii in Partidul Socialist de guvernămint din Ungaria. Formaţiunea lui Victor Orban le e duşmană.

La alegerile pentru Parlamentul European, protectorii UDMR au suferit un recul in favoarea FIDESZ. UDMR s-a trezit astfel in faţa unei noutăţi. Partidul lui Victor Orban işi intemeiază politica pe teza agresivităţii la politica oficială faţă de maghiari a statelor din jur, inclusiv a Romaniei. Explicabil in acest context de ce FIDESZ sprijină pe adversarii UDMR din minoritatea maghiară, adversari care acuză Uniunea de a fi renunţat la bătălia pentru drepturile etniei de dragul privilegiilor dobindite prin alierea cu PSD. Ascensiunea lui Victor Orban in Ungaria e pentru UDMR un semnal că la Budapesta starea de spirit a maghiarilor e pe cale de a se schimba. Admiterea in NATO şi in UE a provocat in Ungaria starea specifică perioadei de după indeplinirea unor ţeluri majore. Astfel ies in prim plan alte stări de spirit.

UDMR a sesizat procesul. Şi cum ea depinde de Budapesta şi nu de Bucureşti, se pregăteşte să sară intr-altă barcă. Barca lui Victor Orban, nu barca lui Traian Băsescu.