Parcelarea terenurilor, motiv de dispută

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Parcelarea terenurilor agricole, fenomen de amploare în judeÅ£ul Olt, a devenit motiv de dispută în cadrul ÅŸedinÅ£ei de ieri a Colegiului Prefectural. Numărul mare de aÅŸa-ziÅŸi fermieri face aproape imposibilă implementarea unor sisteme agricole eficiente, ajungând să piardă, de multe ori, sume importante de bani oferite drept subvenÅ£ie de Uniunea Europeană.

OLT. Subprefectul Marin Grigore ÅŸi unii dintre ÅŸefii instituÅ£iilor judeÅ£ene au fost prezenÅ£i ieri, la întrunirea Colegiului Prefectural. AceÅŸtia au sugerat că micii fermieri trebuie să fie mai bine informaÅ£i cu privire la avantajele de care pot beneficia în cazul în care vor accepta intrarea în asociaÅ£ii agricole sau dacă acceptă să devină rentieri. Pe de altă parte însă, reprezentanÅ£ii AgenÅ£iei de Plăţi ÅŸi IntervenÅ£ii în Agricultură (APIA) ÅŸi cei ai Biroului JudeÅ£ean de Rentă Viageră Agricolă susÅ£in că principala problemă nu este lipsa de informare, ci reticenÅ£a proprietarilor de terenuri, care, deÅŸi au vârste înaintate, preferă să stea pe la uÅŸile instituÅ£iilor pentru a-ÅŸi rezolva problemele legate de suprafeÅ£ele agricole, în loc să recurgă la asociere, cedarea terenurilor sau darea lor în arendă.

62.000 de fermieri în Olt

Numărul mare de fermieri din judeÅ£ este o dovadă a faptului că terenurile agricole sunt divizate în parcele cu suprafeÅ£e mici. DeÅŸi Oltul este o zonă în care agricultura ar putea fi un domeniu profitabil, modul în care ţăranii înÅ£eleg să îÅŸi lucreze terenurile lasă de dorit. „Oameni care au mai bine de 80 de ani vin la birourile noastre pentru a depune actele de subvenÅ£ii. Noi îi sfătuim să treacă terenurile pe numele copiilor, să le dea în arendă sau să le dea la asociaÅ£iile agricole pentru a scăpa de grija lor ÅŸi, totodată, pentru a putea pune la punct un sistem agricol eficient ÅŸi profesionist. Sunt informaÅ£i, ÅŸtiu exact care sunt avantajele, dar le refuză cu bună-ÅŸtiinţă. Oamenii au încă ideea fixă că pământul trebuie să rămână al lor“, a spus Marinel Oaşă, directorul APIA Olt. AceeaÅŸi idee a fost susÅ£inută ÅŸi de Constantin Popa, directorul AgenÅ£iei Domeniilor Statului Olt, în cadrul căreia funcÅ£ionează Biroul JudeÅ£ean de Rentă Viageră Agricolă.

„ÎncercaÅ£i o campanie mai agresivă, cereÅ£i sprijinul primăriilor ÅŸi mizaÅ£i pe faptul că primarii au o relaÅ£ie mai apropiată cu locuitorii comunelor. Poate în felul acesta veÅ£i reuÅŸi să atrageÅ£i mai mulÅ£i rentieri ÅŸi se va reduce numărul de parcele agricole, ÅŸi aÅŸa foarte mare la nivelul judeÅ£ului“, a spus chestorul Ion Stoica, ÅŸeful Inspectoratului de PoliÅ£ie JudeÅ£ean, prezent la ÅŸedinÅ£a de ieri. El a fost susÅ£inut de subprefectul Marin Grigore. În Olt există 62.000 de fermieri, numărul lor fiind mare în comparaÅ£ie cu suprafaÅ£a totală de terenuri arabile. În judeÅ£ul ConstanÅ£a, spre exemplu, numărul fermierilor este de numai 8.200.

Acceptarea rentei viagere, o soluţie
convenabilă

Potrivit ÅŸefilor instituÅ£iilor cu atribuÅ£ii în domeniu, o soluÅ£ie foarte bună pentru eficientizarea producÅ£iei agricole ar fi vânzarea sau darea în arendă a terenurilor. Acceptarea rentei viagere ar fi o soluÅ£ie convenabilă atât pentru rentier, care ar obÅ£ine anual profit fără efort, cât ÅŸi pentru sistemul agricol din judeÅ£. Cu toate acestea, în prezent, doar 1.000 de proprietari de teren beneficiază de renta agricolă. Fiecare are asigurat un venit anual garantat de stat, valoarea rentei agricole fiind de 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat ÅŸi 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat. O soluÅ£ie convenabilă este ÅŸi asocierea proprietarilor, astfel că subvenÅ£iile agricole sau fondurile europene nerambursabile pot fi atrase mult mai uÅŸor, iar terenurile nu ar mai fi împărÅ£ite în atât de multe parcele.