Procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi (foto), a declarat, ieri, că 2013 a fost un an dificil pentru DNA, fiind caracterizat de provocări organizatorice, legislative și presiuni publice.
„A fost desemnată o nouă echipă managerială la nivelul structurii centrale și au fost numiți noi procurori-șefi la nivelul unor structuri teritoriale. A fost modificată semnificativ competența direcției și au fost adoptate acte normative importante, care au schimbat regimul instrumentelor investigative folosite în anchetele anticorupție. Totodată, a fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent. Este încurajator însă că această situație a determinat o reacție fără precedent a societății civile și a observatorilor internaționali“, a afirmat Kovesi, la prezentarea Raportului de activitate al DNA pe anul 2013.
Ea a subliniat că DNA este considerată un model de bune practici la nivel european, iar acest standard demonstrează că este o instituție matură și care își îndeplinește rolul, independent de provocările de moment.
„Anul 2013 a demonstrat că cea mai importantă resursă a Direcției Naționale Anticorupție este cea umană. Consolidarea unui corp de procurori și polițiști cu experiență în finalizarea investigațiilor complexe și pregătiți să reziste unor presiuni unice pentru sistemul judiciar reprezintă cea mai importantă realizare pe care trebuie să o marcăm astăzi. Menținerea acestei culturi instituționale reprezintă o condiție esențială pentru a asigura, în continuare, eficiența luptei anticorupție“, a subliniat procurorul-şef al DNA.
Kovesi a susținut că adoptarea legilor de punere în aplicare a noilor coduri a determinat formularea unor propuneri de armonizare a unor dispoziții pentru evitarea aplicării neunitare a normelor penale sau a interpretării diferite a unor dispoziții.
„Am plecat de la premisa că divergențele de opinii nu trebuie să blocheze soluționarea rapidă a problemelor sistemului, iar elaborarea politicii penale trebuie făcută cu implicarea celor ce sunt chemați ulterior să aplice legea, pentru ca aceasta să fie durabilă și accesibilă. (…) DNA reprezintă o formulă de succes în cadrul reformei sistemului judiciar din România și constituie un bun exemplu pentru instituții similare din statele europene, astfel că una dintre provocările anului 2014 este menținerea stabilității instituționale și a independenței structurii“, a precizat Kovesi.
Corupția este o amenințare la adresa securității naționale
Corupția este o amenințare la adresa securității naționale pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei și creează dezechilibre în societate și frustrări, a declarat, ieri, directorul Serviciului Român de Informații (SRI), George Maior, la prezentarea raportului de activitate al DNA pe anul 2013.
„Dincolo de faptul că SRI este o instituție-pivot a securității naționale, noi avem o cooperare deosebită cu DNA pentru că, și la nivel de lege, dar și în felul în care percepem noi securitatea națională, corupția este o amenințare la adresa acesteia. Să ne înțelegem foarte clar asupra acestui aspect. Este o amenințare pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei, creează dezechilibre în societate și frustrări, și prin aceasta securitatea națională a statului este amenințată. Priviți și la regiune, priviți în jur, unii au observat acest lucru – revolte ale populațiilor datorate și unor sisteme profund corupte“, a afirmat Maior.
El a admis că sunt și alte cauze geopolitice, dar că aceasta este o cauză în ceea ce privește multe evenimente care se întâmplă, uneori chiar la granița României.
„Dacă țara noastră este o țară stabilă din punct de vedere al esenței statului, acest lucru se datorează și activității DNA. Este o latură, o lumină nouă pe care vreau să o aduc aici în discuție pe linia anticorupției și altor instituții, bineînțeles“, a subliniat șeful SRI.
George Maior a felicitat noua echipa de conducere a DNA și procurorii pentru menținerea ritmului și creșterea cantității și calității abordărilor acestei instituții pe linia anticorupție.
„Profețiile despre încetinirea activității DNA, despre slăbirea activității DNA și activității anticorupție, în general, făcute de unii, nu s-au adeverit, dimpotrivă, vedeți foarte bine chiar un progres calitativ și cantitativ în activitatea acestei instituții“, a mai spus șeful SRI.
1.000 de informări de la SRI către DNA, în 2013
Directorul Serviciului Român de Informații (SRI) a declarat că anul trecut au fost transmise peste 1.000 de informări către DNA.
„SRI consideră prioritară cooperarea cu DNA pe această dimensiune. Desigur, avem și alte amenințări la adresa securității naționale. Fără să intru foarte mult în statistică, care nu exprimă întotdeauna calitatea unei cooperări, vreau să vă spun că anul trecut am transmis peste 1.000 de informări către DNA, jumătate la DNA central, jumătate către structurile teritoriale, care cred că au ajutat foarte mult activitatea acestei instituții pe linia combaterii corupției“, a afirmat Maior.
Referitor la presiunile publice, șeful SRI a spus că există forță instituțională pentru a rezista în fața acestora.
„Și noi putem remarca acest lucru (presiuni publice – n.r.) când se abordează zone pe care eu le-am denumit odată inexpugnabile, fie din economie, fie din politic. Te poți aștepta la o anumită retorică, suntem obișnuiți cu ea, nu e nici o problemă. Cred că avem forța instituțională bazată și pe resursa umană foarte bună, și pe concepția profesională și neutră asupra activității noastre, să rezistăm acestor tipuri de presiuni și chiar să nu ne plângem de ele“, a susținut șeful SRI.
George Maior a precizat că este convins că și la bilanțul pe 2014 se va remarca o creștere cantitativă și calitativă, și că emite această proiecție luând în considerare deja ceea ce s-a făcut în primele luni ale anului.
„Respectăm această instituție, respectăm independența ei, și cred că are un rol vital în evoluția statului român spre modernitate, forță și un exemplu în această regiune complicată a Europei“, a mai spus Maior.
