Creştinătatea o prăznuieşte la data de 7 decembrie pe Muceniţa Filofteia, care a primit cununa muceniciei la vârsta de 12 ani. Pelerinii din întreaga ţară vin să se roage la moaştele Sfintei, adăpostite în biserica Mânăstirii Curtea de Argeş, pentru tămăduiri de tot felul de boli. Totodată, în zilele de secetă, moaştele Mucenicei sunt purtate în procesiune pentru a aduce ploaia.
Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de oraşul Târnovo din Bulgaria de astăzi, într-o familie de ţărani religioşi şi săraci. Documentele vremii nu precizează însă dacă Muceniţa provine din neam de români sau de bulgari. După moartea prematură, prin voinţa Muceniţei, (al cărui nume se traduce iubitoare de Dumnezeu) cinstitele moaşte au fost aduse în Ţara Românească şi aşezate în Biserica domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş, pe atunci Catedrală Mitropolitană, ctitoria domnitorilor Basarab I întemeietorul şi a fiului său Nicolae Alexandru.
Mama tinerei Filofteia s-a ocupat de educaţia unicei sale fiice, pe care a crescut-o în spiritul evlaviei şi al dreptei credinţe. Copila a fost învăţată de mama ei să postească, să meargă la biserică, să asiste la slujbele religioase din localitatea natală şi să fie milostivă cu oamenii sărmani. Din păcate, mama Muceniţei a murit când fiica ei avea o vârstă fragedă. După ce a rămas văduv, tatăl Muceniţei s-a hotărât să se recăsătorească. La scurt timp, Filofteia a constatat că mama vitregă n-o iubea, că era aspră cu ea : o bătea şi o certa, pârând-o tatălui ei de câte ori avea ocazia.
Cu toate acestea, Filofteia continua să-i ajute pe săraci, dăruidu-le acestora o parte din hainele ei şi din mâncarea pe care trebuia s-o ducă tatălui ei, care muncea la câmp. Adesea, tatăl fetei se plângea soţiei că nu-i ajunge mâncarea pe care i-o aduce fiica lui la câmp. În schimb, noua lui soţie se dezvinovăţea, spunându-i că-i trimite multă mâncare, cât să-i ajungă toată ziua. În cele din urmă, tatăl Muceniţei a aflat că fiica lui împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea. Într-o zi, a vrut să se convingă de acest lucru şi a urmărit-o. În clipa când a văzut că Filofteia împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea, în culmea supărării, tatăl Sfintei a vrut s-o bată şi s-o tragă de păr, ca de obicei. În acele momente de supărare, orbit de mânie, el a aruncat toporul pe care-l purta cu sine la câmp spre Filofteia, rănind-o grav în picior. Din această cauză, fiica lui, în vârstă de 12 ani, a murit pe loc. Documentele vremii spun că locul acela a fost învăluit de o lumină puternică. După ce furia lui s-a mai domolit, tatăl Sfintei Filofteia a vrut să-i ridice trupul, dar n-a putut nici să se apropie de corpul ei, şi nici să-l ridice. Înspăimântat, ucigaşul a alergat în cetate şi a mărturisit arhiepiscopului şi conducătorilor cetății ce nenorocire s-a întâmplat şi că trupul fetei este învăluit de o strălucire cerească. Aflând cumplita veste, ahiepiscopul, însoţit de mai-marii cetăţii şi de multă lume au pornit spre locul dramei cu multe lumânări aprinse, cu tămâie , rostind rugăciuni. Când au văzut că trupul copilei este învăluit de acea lumină dumnezeiască, cu toţii s-au minunat şi l-au lăudat pe Dumnezeu, făcătorul de minuni.
Apoi, împreună cu arhiepiscopul, cei veniţi au încercat să ridice trupul sfintei şi să-l ducă în cetate. Dar n-au putut să-l urnească din loc, nici când au rostit multe rugăciuni şi s-au înspăimântat. Trupul ei era greu ca piatra.
Atunci, s-au gândit că sfânta poate vrea să se odihnească într-un anumit loc sfânt. De aceea, cei care-l ajutau pe tatăl Sfintei Filofteia să-i ridice trupul au început să rostească nume de țări, de mănăstiri şi de biserici, rânduite în preajma locurilor natale, apoi au invocat şi numele unor lăcaşuri sfinte de renume, existente peste Dunăre. Abia când a fost rostit numele Bisericii Domneaşti din Târgul Argeşului, trupul ei a devenit mult mai uşor. Atunci, ei prezenţi, care asistau la ineditul eveniment, l-au înştiinţat pe domnitorul Radu Vodă ( cel care zidise biserica invocată de Muceniţă), vestindu-l că Sfânta vrea să se odihnească în acel sfânt lăcaş. Când au fost aduse în Ţara Românească, moaştele au fost însoţite de un mare alai, credincioşii purtau multe făclii, iar racla a fost aşezată în Biserica Domnească „Sfântul Nicolae,” pe atunci Catedrală Metropolitană, împlinindu-se astfel voinţa Sfintei Muceniţe. Acolo cinstitele ei moaşte au rămas până când domnitorul Neagoe Basarab a înălţat Mănăstirea Curtea de Argeş (sfinţită în anul1886). Atunci, moaştele au fost mutate în biserica Mănăstirii, iar în zilele noastre racla cu sfintele moaşte este aşezată în Paraclisul acestui venerat lăcaş de cult.
Sf Filofteia.
Tradiţii pentru spor şi sănătate la praznicul Muceniţei
Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor, a tinerilor şi a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă lipsită de griji.
În tradiţia populară, Sfânta Filofteia este considerată o soră îndepărtată a Sfântului Ilie. De aceea, Muceniţa a fost învrednicită cu harul de a alunga seceta, fiind numită şi „aducătoarea de ploi”. În scrierile religioase s-au consemnat mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate în anul respectiv.
În ziua praznicului, nu se folosesc în gospodărie obiecte ascuţite: cuţite, furculiţe sau topoare, iar pâinea consumată la masă se rupe cu mâna.
Pentru cei care au murit în urma unei întâmplări ciudate, familia trebuie să se roage în ziua praznicului Muceniţei, cerându-i ajutorul să afle adevărul; în timp, rudele vor afla din ce cauză au murit acele persoane.
În această zi, este bine ca mamele să împartă copiilor săraci hrană caldă; se spune că în familia care dăruieşte astfel de ofrande, copiii vor fi ocrotiţi de boli şi de întâmplări dramatice.
Tinerele care vor să se căsătorească trebuie să ceară ajutorul Muceniţei Filofteia. Sunt de mare ajutor slujbele făcute timp de 40 de zile.
