Prazul este o plantă erbacee bienală, leguminoasă, originară din zonele vecine Mării Mediterane (Egipt, Grecia şi Asia Mică). Principala caracteristică a plantei este bulbul mare, din care se desprinde rădăcina care are forma firoasă, de „mustăţi“. Bulbul este alungit, tulpina este groasă, de culoare albă, frunzele sunt lungi, cu vârf ascuţit, iar florile au culoare albă.
Prazul – mai dulce decât ceapa, pe care o înlocuieşte foarte bine – este consumat în cantităţi mari, nefiind atât de iute. Aduce o aromă şi un gust deosebite şi contribuie subtil la reuşita fiecărui preparat, fără a anihila aromele celorlalte legume. Însă este folosit şi pentru uz medicinal. Conţine, între altele: vitaminele A, B, C, E, K, minerale – potasiu, calciu, magneziu, fier, mangan, zinc, fibre alimentare, polifenoli.
Prazul se foloseşte în gastronomie pentru prepararea diverselor tipuri de mâncăruri şi salate, dar poate fi administrat şi în scop terapeutic, beneficiind de numeroase substanţe cu potenţial vindecător.
În scop fitoterapeutic se utilizează bulbul şi seminţele.
Prazul conţine apă 87-90%, hidraţi de carbon, proteine, glucide, lipide, glucoză, fructoză, zaharoză, grăsimi, substanţe minerale (potasiu, calciu, fosfor, clor, magneziu, sodiu), ulei volatil, saponine şi vitamine (C, PP, B6).
Secretele ascunse în frunze
Dacă în urmă cu un secol se credea că sănătatea din praz este ascunsă numai în tulpină, recent s-a demonstrat că frunza sa deţine mult mai multe secrete.
Prazul este laxativ, diuretic, calmant, antiseptic, decongestiv, expectorant. Valoarea sa medicinală este pusă în evidență chiar și atunci când este folosit, pur și simplu, ca aliment. Preparatele medicinale pe bază de praz sunt utile în combaterea afecţiunilor respiratorii, pulmonare, cardiace.
Planta stimulează imunitatea, scade riscul cancerului de colon, prostată, sân, ovarian, are efecte laxative, emolient, favorizează eliminarea toxinelor din organism, lubrifiază pereţii intestinali, grăbeşte evacuarea intestinelor, antiinflamator, carminativ, hipotensiv, tonic şi vasodilatator.
Prazul consumat ca atare sau decoctul din frunze poate ajuta la înlăturarea gripei, anginei, afecţiunilor cardiace, arterite, astmului bronşic, bronşitelor, traheitelor, laringitelor, constipaţiei, enterocolitelor, atoniei digestive, fermentaţiilor intestinale şi a altor tulburări digestive.
În uz extern, sub formă de cataplasmă, compresă, spălături locale, planta ajută la vindecarea furunculelor, plăgilor, panariţiului, abceselor şi piodermitei.
Cercetătorii în domeniul medicinii de la Universitatea Klagenfurt (Austria) au constatat că frunza verde de praz are un bogat conţinut în radicali liberi (substanţe chimice foarte reactive), care facilitează absorbţia unor aminoacizi esenţiali din proteinele animale. Medicii au demonstrat, în urma a șase ani de studiu, că un consum sporit de frunze verzi de praz, timp de 100 de zile, crește eficacitatea metabolismului proteic hepatic cu 60-70%. Trebuie reamintit că proteienele sunt cele mai importante substanţe din organism.
Dovezi stiinţifice incontestabile ale austriecilor arată că substanţele din frunzele de praz deţin puterea de reechilibrare a majorităţii funcţiilor biologice, în special prin antrenarea producţiei de biocatalizator (enzime şi hormoni proteici ca şi de celule ale apărării imunitare împotriva bolilor infecţioase). Prin stimularea metabolismului proteic se explică, mai modern, recomandarea prazului în astenii fizice şi nervoase, dezechilibrări nervoase, sclerozarea unor ţesuturi (pierderea funcţiei acelui ţesut), cum ar fi, spre exemplu, arteroscleroza sau scleroza în plăci.
Prazul şi preparatele fitoterapeutice din această plantă sunt contraindicate în litiaze renale sau biliare din cauza oxalaţilor (acidul oxalic în contact cu calciul poate forma cristale care se depun în rinichi sau vezica biliară).
Prazul în cosmetică
Cataplasmele din frunze de praz sunt recomandate în cazul tenurilor acneice şi cuperotice. Sucul de praz cu lapte sau zer se aplică pe ten contra pielii înroşite şi a erupţiilor feței. De asemenea, din sucul amestecat cu miez de pâine se obţine o pastă care grăbeşte colectarea în abcese şi furuncule. În plus, dacă puneţi la macerat în oţet o frunză de praz timp de 24 de ore şi aplicaţi ulterior partea umedă pe bătături sau alte zone întărite ale pielii, acestea vor dispărea ca prin minune.
