5.6 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinAtenţie la insolaţie!

Atenţie la insolaţie!

Chiar dacă toată lumea ştie că expunerea la soare, în orele nepotrivite (10.00-16.00), are efecte extrem de neplăcute, multe persoane se aventurează în toiul zilei, când razele ultraviolete sunt extrem de puternice. Insolaţia este unul dintre cele mai periculoase efecte negative ale caniculei şi, în foarte multe cazuri, reprezintă o situaţie de urgenţă.

Cunoscută drept una dintre cele mai periculoase boli provocate de căldură, insolaţia reprezintă o situaţie de urgenţă în care viaţa persoanei afectate poate fi pusă în pericol. Victima poate manifesta dureri de cap, incoerenţă în vorbire, stări de leşin, halucinaţii, convulsii şi chiar comă în cazurile foarte grave. Temperatura corpului poate ajunge la 40 de grade Celsius (sau chiar peste). Persoana care suferă de insolaţie este atât de deshidratată încât pielea sa nu mai transpiră şi este uscată şi caldă la atingere.
Simptomele insolaţiei pot, în unele cazuri, imita un atac de inimă. În alte situaţii, pacientul poate manifesta, într-o primă fază, simptome de epuizare termică. Principalele semne şi simptome ale epuizării termice (care pot precede insolaţia) includ: stare de greaţă, vomă, slăbiciune, oboseală excesivă, cefalee, crampe sau dureri musculare, stare confuză.
Există două tipuri de insolaţii provocate de căldură: cea clasică şi cea de efort.
Insolaţia clasică apare la persoanele care nu transpiră în mod normal, fie din cauza unei boli, fie din cauza unor medicamente. Dacă un om nu transpiră în mod firesc, este dificil să facă faţă unui climat călduros şi umed. Cel mai des, victimele insolaţiei tipice sunt persoanele în vârstă, care nu dispun de aer condiţionat şi care suferă de probleme de sănătate cronice, cum ar fi diabetul. Acest tip de insolaţie este foarte periculos şi poate evolua cu repeziciune, în două sau trei zile.
Insolaţia de efort debutează rapid, la doar câteva ore de la o activitate fizică exercitată la temperaturi înalte. Practic, deşi pielea transpiră, organismul se supraîncălzeşte din cauza vremii călduroase, activităţii fizice suplimentare şi a deshidratării. Victimele insolaţiei de efort sunt, de obicei, persoanele sănătoase, tinere, cum ar fi atleţii şi jucătorii de fotbal. Acest tip de insolaţie se declanşează în condiţii de căldură excesivă şi umiditate, la care se adaugă efortul fizic intens.
Tratamentul insolaţiei fie ea clasică sau de efort, este acelaşi: intervenţia de urgenţă prin orice mijloace disponibile care ar putea să scadă temperatura corpului – de exemplu: comprese umede, un ventilator sau gheaţă aplicată sub axile (atenţie, însă acest ultim remediu trebuie utilizat o perioada scurtă de timp) etc. De asemenea, hidratarea este foarte importantă. Tratamentul precoce creşte şansele de supravieţuire ale unei persoane care suferă de insolaţie.
Cauzele insolaţiei sunt: vremea călduroasă, exerciţiile fizice în condiţii de căldură extremă, mai ales în cazul persoanelor care nu au o condiţie fizică bună, poziţionarea locuinţei sau birourilor la etajele superioare ale unei clădiri, fără aer condiţionat, îmbrăcămintea neadecvată pentru vară, consumul excesiv de alcool, oboseala, vârsta înaintată (peste 65 de ani), umiditatea ridicată, prezenţa a diverse afecţiuni medicale: alcoolism, tulburări neurologice, boli
cardiovasculare, ale pielii sau ale glandelor sudoripare care pot inhiba abilitatea pielii de a transpira, diabet, boli pulmonare obstructiv cronice, hipertiroidie, hipokaliemie (deficit de potasiu), infecţii, tratamentul medicamentos pentru bolile psihice.

Măsuri de prevenire

Orice persoană care are peste 65 de ani sau care urmează tratament pentru boli cardiovasculare trebuie să fie foarte atentă pe vreme călduroasă. Nu se vor face schimbări în schema de tratament fără avizul medicului. Pe timp de caniculă se va utiliza aerul condiţionat. Pe perioada verii, exerciţiile în aer liber se vor face dimineaţa devreme sau seara, la ore târzii, atunci când vremea este răcoroasă.
Organismul trebuie adaptat treptat la căldură: activitatea fizică va creşte treptat în intensitate, în fiecare zi. Studiile au demonstrat că obişnuirea treptată a unei persoane cu vremea caldă creşte capacitatea corpului de a transpira, fără a pierde sărurile. Sunt necesare aproximativ două până la patru săptămâni de exerciţii fizice până când organismul se va aclimatiza.
Se va consuma foarte multă apă: în cazul exerciţiilor fizice, chiar şi un litru de apă la fiecare oră. În timpul grădinăritului, totuşi, este suficientă o cană cu apă din care se va sorbi în mod constant. Nu trebuie să se utilizeze lichide doar atunci când intervine senzaţia de sete, ci şi înainte ca aceasta să se instaleze (setea semnalează deseori începutul deshidratării).
Studiile au demonstrat că apa în care s-a amestecat puţină sare previne deshidratarea la fel de eficient. Totuşi, nu se va exagera în privinţa cantităţii de sare, un nivel prea ridicat de sare creşte riscul de afectare renală. Se va purta o pălărie cu boruri largi, pentru a vă proteja de soare, şi haine largi care să permită evaporarea transpiraţiei, şi se vor aplica loţiunile pentru protecţie solară. Indicat este să se rămână în încăperi cu aer condiţionat în zilele caniculare. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se vor face băi reci, pe corp se va pulveriza apă rece în mod frecvent şi se va sta în apropierea unui ventilator. Dacă apare senzaţia de leşin, se va solicita asistenţă medicală de urgenţă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS