Genele umane vor putea fi modificate

Cercetătorii doresc să folosească tehnica CRISPR (de „editare“ a ADN-ului) pentru a crea celula T alterată. Celulele T sunt celulele albe din sânge, care joacă un rol important  în sistemul imunitar uman. Alterarea celulei T ar putea crea un sistem imunitar mult mai puternic  în lupta cu celulele canceroase ale pacienţilor cu melonom şi sarcom, scrie Descoperă.ro. „Datele noastre preliminare sugerează că am putea îmbunătăţii eficacitatea celulelor T, folosind CRISPR“’, a declarat cercetătorul Carl June pentru Institutul Naţional de Sănătate din SUA. În etapele preliminare ale studiului, June, împreună cu alţi cercetători, vor folosi un proces numit celula CAR-T pe un număr de 18 pacienţi. Cercetătorii vor extrage celula T a pacienţilor, o vor modifica folosind CRISPR, fapt ce le va da cercetătorilor posibilitatea să taie, să copieze şi să lipească fragmente din ADN, ca mai apoi să le reinjecteze în corpul pacienţilor, sperând că vor determina şi distruge mult mai bine tumorile canceroase. Cercetătorul a afirmat: „Scopul nostru este să creăm un nou tip de sistem imunitar folosind tehnologia modificării genelor, care ar putea genera noi celule imunitare mult mai puternice şi longevive. Acestea, în cele din urmă, vor putea distruge cancerul mai rapid şi mai eficient“. Dacă cercetarea va avansa pozitiv, va fi preluată de Institutul Parker pentru Cancer şi Imunologie. Chiar dacă tehnica arată promiţător, cercetătorii afirmă că este încă un tratament experimental  şi nu garantează că va funcţiona. De asemenea, experimentul are şi implicaţii morale ale utilizării ADN-ului modificat. Unii cercetători se tem că experimentul va conduce către manipulare genetică nedorită, cum ar fi modificarea genetică a nou-născuţilor. „Modificarea genetică a copiilor era până astăzi ficţiune, dar cu noile tehnologii, ficţiunea ar putea deveni realitate. Odată începută cercetarea, nu va mai fi cale de întoarcere, există o limită care nu trebuie depăşită“, a declarat Pete Shanks, cercetător  pentru US Center of Genetics and Society. Alţi cercetători consideră că tehnica CRISPR va fi folosită de savanţii de la Universitatea din Pennsylvania într-un mod controversat, contribuind la terapia genetică. „Dintr-o perspectivă morală nu cred că este  o diferenţă, nu este nimic nou, este doar etica morală de încercare a terapiei genetice“’, a declarat Henry T. Greely, cercetător la Universitatea din Stanford, specializat în bioştiinţă. Înainte de începerea studiului, cercetătorii au nevoie de aprobări sigure de la alte organizaţii, precum Food and Drug Administration (FDA).