5.6 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinPandemia „Moartea Neagră“, ucigaşul în serie al planetei

Pandemia „Moartea Neagră“, ucigaşul în serie al planetei

moarteaneagra

„Moartea Neagră“ a fost pandemia care a făcut un număr impresionant de victime de-a lungul istoriei. Această boală a izbucnit, probabil, în Asia, şi s-a răspândit în Europa după anul 1347, unde a creat mare panică. Durerile îngrozitoare, transpirația și frisoanele erau principalele simptome ale bolii. Totuși, mai era ceva care îi deosebea pe cei care sufereau de ciumă de cei care aveau doar febră mare: în zona axilară, pe gât, și eventual în zona inghinală apăreau niște umflături pline cu puroi, numite „buboane“; la început erau de culoare roz, apoi purpurii, iar în final negre, putând ajunge la dimensiunea unor portocale. Victimele mureau în chinuri groaznice. Site-ul descoperă.ro a publicat un material în care vorbeşte despre un studiu recent realizat în Statele Unite, care a dovedit faptul că anumite modificări genetice au transformat „Moartea Neagră“, dintr-o boală obişnuită într-una dintre cele mai periculoase pandemii, ucigaşă a milioane de oameni.

200 de oameni au fost ucişi de această suferinţă îngrozitoare

Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma, a terorizat omenirea de-a lungul secolelor, ucigând peste 200 de milioane de persoane pe plan mondial şi ducând la izbucnirea a două epidemii îngrozitoare, în secolele al VI-lea şi al XIV-lea.
Însă, această bacterie nu a fost dintotdeauna atât de periculoasă. Oamenii de ştiinţă americani au anunţat că o serie de modificări genetice minore care s-au produs în urmă cu multe secole – prin intermediul unei singure gene care a suferit o mutaţie – au transformat această bacterie într-un ucigaş în serie. Yersinia pestis a cauzat două dintre cele mai distrugătoare pandemii din istoria omenirii: Ciuma lui Iustinian, din secolul al VI-lea, denumită astfel după împăratul bizantin care, deşi s-a îmbolnăvit, a reuşit să supravieţuiască, şi „Moartea Neagră“, din secolul al XIV-lea. Şobolanii purtători de puricii care transportau bacteria ucigaşă au contribuit la răspândirea bolii în rândul oamenilor. Savanţii americani au realizat teste pe şoareci pentru a retrasa evoluţia acelor modificări genetice ale bacteriei. Ei au preluat o formă ancestrală a bacteriei care circulă şi astăzi în lume – izolată la nivelul unui rozător din Asia asemănător şoarecelui – şi au inserat-o într-o genă denumită Pla, care este implicată în dizolvarea cheagurilor sangvine. Această adăugire a ajutat bacteria să producă infecţii pulmonare fatale. O mutaţie similară, realizată cu multe secole în urmă, a transformat bacteria Yersinia pestis dintr-un agent patogen ce cauza infecţii gastrointestinale moderate
într-unul care a provocat o boală respiratorie fatală, denumită pestă pulmonară. Oamenii de ştiinţă au descoperit că o singură mutaţie a aceleiaşi gene – o mutaţie prezentă şi în tulpinile din epoca modernă ale bacteriei – a permis acesteia să se răspândească în organism şi să invadeze nodulii limfatici, aşa cum se întâmplă în cazul ciumei bubonice. Ciuma lui Iustinian a ucis între 20 de milioane şi 50 de milioane de oameni, iar „Moartea Neagră“ a omorât cel puţin 150 de milioane de persoane, spune expertul în microbiologie Wyndham Lathem, de la Universitatea Northwestern din Chicago, coordonatorul acestui studiu ce a fost publicat în revista Nature Communications. Savantul american spune că este dificil de identificat cu precizie momentul în care bacteria, care şi-a adăugat şi a eliminat diverse gene de-a lungul timpului, a inclus în structura ei gena Pla, dar „aproape sigur acest lucru s-a întâmplat în urmă cu cel puţin 1.500 de ani“. Astfel, acea includere a genei Pla în genomul bacteriei Yersinia pestis s-ar fi produs cu un secol înainte de Ciuma lui Iustinian.

„Moartea Neagră“ nu a dispărut în prezent

Pesta nu a dispărut nici până astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea a reapărut în Asia și doar în India a făcut 6.000.000 de victime; tot aici, în 1995, a cauzat pierderea multor vieți omenești.
În câteva săptămâni și luni, epidemia a cauzat atâtea victime, încât oamenii au fost nevoiți să sape uriașe gropi comune, dar și acestea s-au umplut curând, mulți rămânând în locul unde și-au găsit moartea. Fiindcă nu se cunoștea cauza reală a bolii, nu se putea trata. Medicii au folosit cele mai utilizate metode de vindecare, dar nimic nu ajuta. Astăzi știm deja că existau trei tipuri de pestă (ciumă) care făceau ravagii: paesta bubonica (pesta bubonică) era cea mai frecventă, dar celelalte două erau și mai grave. Una dintre ele, pesta pulmonară, se dezvolta în cazul în care bacteria pătrundea în plămâni. Se transmitea pe calea aerului, extinzându-se rapid și ucigând în timp scurt. Dacă cineva era înțepat de un purice purtător, bacteria ajungea în sânge, moartea survenind în doar câteva ore. Victimele se culcau fără a avea cea mai mică bănuială și nu se mai trezeau. Această variantă a bolii este cunoscută azi ca pesta septicemică.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS