Omenirea va primi pe 30 iunie o secundă în plus, care va fi adăugată în dispozitivele care măsoară timpul universal pentru a compensa încetinirea vitezei de rotaţie a Terrei în jurul propriei axe, scriu jurnaliştii din presa din străinătate. Întrucât planeta noastră are nevoie de o secundă în plus faţă de anul 2008 pentru a efectua o rotaţie completă în jurul propriei axe, acea secundă suplimentară va trebui să fie adăugată în dispozitivele de măsurare a timpului. Pe 30 iunie 2015, la ora 23:59:59, omenirea va primi încă o secundă. Ora 23:59:60 nu va fi însă o premieră pentru Pământ: din 1972 încoace, oamenii au primit 24 de astfel de secunde-bonus, cele mai recente fiind adăugate timpului universal în 2005 şi în 2008.
Potrivit geofizicienilor, adăugarea unei secunde la timpul universal reprezintă o consecinţă a încetinirii rotaţiei Terrei, sub efectul disipării energiei terestre prin intermediul fenomenului mareelor. Începând din anul 1967, timpul universal, adică cel afişat de ceasuri şi computere, nu mai este conectat la rotaţia terestră şi la astre, ci este calculat în funcţie de radiaţiile izotopului de cesiu 133. În urma implementării acestei măsuri, a apărut o diferenţă între timpul universal şi rotaţia terestră. Întrucât încetinirea rotaţiei Terrei în jurul propriei axe este de o secundă, faţă de anul 2008, acea secundă va trebui adăugată dispozitivelor care afişează ora exactă. Potrivit specialiştilor, dacă această corecţie de secundă nu ar fi realizată din când în când, atunci ziua şi noaptea ar ajunge să fie „inversate“ (din punct de vedere orar) peste 6.000 de ani.
Timp atomic internaţional
Serviciul internaţional de monitorizare a rotaţiei terestre şi a sistemelor de referinţă (IERS), amenajat la Observatorul din Paris, în cadrul laboratorului Syrte – Sisteme de Referinţă Timp-Spaţiu, reprezintă organismul responsabil cu previzionarea şi anunţarea acestor secunde intercalate. În ciuda muncii asidue a specialiştilor de la această instituţie, luarea în calcul a secundelor suplimentare nu a fost pe deplin rezolvată şi standardizată de sistemele informatice, din cauza imposibilităţii de a prevedea apariţia lor.
„Înainte de 1972, timpul era dat de astronomie. Ca să se știe ora, se lua în considerare poziția unui astru, Soarele, sau alte corpuri celeste față de Pământ. Astăzi, timpul este construit, stabilit și măsurat cu ajutorul ceasurilor atomice care sunt infinit mai stabile decât timpul astronomic“, a explicat Noel Dimarcq, directorul laboratorului Syrte. Parcul mondial care cuprinde câteva sute de ceasuri utilizate la stabilirea Timpului atomic internațional (TAI) măsoară modificările interne ce intervin în atomii de cesiu și permit împărțirea unei secunde în aproape zece miliarde de mici gradații.
Dacă TAI este „o scară a timpului continuă“, timpul dat de „ceasul Pământului“ este mai puțin uniform. Rotația planetei este supusă multor întâmplări, cum ar fi mareele, legate de efectele Lunii, variațiile vânturilor etc. Astfel, o rotație a Pământului în jurul lui însuși este în august mai scurtă cu una la două milisecunde decât o rotație efectuată în februarie. „Timpul dat de orientarea Pământului sfârșește prin a devia de la timpul atomic. Pentru a evita ca diferența dintre cele două să fie prea mare, comunitatea internațională – printre care Serviciul internațional pentru rotația terestră și sisteme de referință – a decis să adauge o secundă la timpul universal coordonat (UTC)“, a afirmat Noel Dimarcq. De fiecare dată când diferența se apropie de 0,9 secunde, IERS intră în acțiune și anunță faimoasa „secundă intercalară“, care se aplică numai în datele de 31 decembrie sau 30 iunie.
Secundă cu consecinţe?
Secunda care se va adăuga pe 30 iunie la timpul universal nu va însemna mare lucru pentru oamenii obişnuiţi şi nu îi va afecta, însă sistemele de înaltă precizie, cum ar fi sateliții sau unele rețele informatice, trebuie să țină seama de acest „salt de secundă“ dacă nu vor să provoace un decalaj potențial catastrofal. Este de altfel motivul pentru care nu se programează nici o lansare de rachetă în astfel de zi, un decalaj chiar și atât de mic putând da peste cap calculele.
Considerând că această secundă intercalară duce la perturbări și erori, unele țări și firme cer abolirea ei și respectarea strictă a timpului atomic. Este cazul sistemului de geolocalizare american GPS care, contrar omologului său rus Glonass, nu mai folosește secundele intercalare din 1980, însă GPS adaugă secundele care lipsesc faţă de UTC în semnalul pe care-l trimite la sol, a mai spus Noel Dimarcq.
