16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinIntervenţie chirurgicală SF - transplantul de cap

Intervenţie chirurgicală SF – transplantul de cap

transplant de cap

Un chirurg italian a lansat recent o teorie ce pare desprinsă din filmele ştiinţifico-fantastice. Potrivit unui articol publicat pe site-ul descopera.ro, doctorul Sergio Canavero susţine că transplantul de cap ar putea deveni posibil peste doi ani şi că tehnicile necesare pentru realizarea acestei intervenţii există deja.

Chirurgul italian afirmă că, oricât de bizară ar părea, intervenţia ar putea da şansa la o viaţă normală unor oameni care suferă din cauza unor diverse probleme medicale.  În sfera acestor probleme medicale care ar putea fi rezolvate printr-un transplant de cap s-ar afla paralizii cauzate de unele leziuni ale măduvei spinării (precum cea suferită de regretatul actor Christopher Reeve care, ca urmare a unui accident de călărie, şi-a trăit ultimii nouă ani ai vieţii paralizat de la gât în jos), distrofii musculare, boli neurologice precum scleroza amiotrofică laterală (de care suferă celebrul om de ştiinţă Stephen Hawking) sau cancere care au afectat mai multe organe interne.
Doctorul Sergio Canavero susţine că operaţia este tehnic posibilă, explicând că au trecut peste 40 de ani de la prima intervenţie de acest gen făcută pe maimuţe, dar şi că în China a fost realizată recent o operaţie de acest gen la un şoarece. Prin urmare, susţine el, tehnicile necesare există şi este nevoie doar de îmbinarea lor într-un tot coerent, pentru a face posibilă operaţia şi la oameni. După părerea chirurgului italian, transplantul de cap la oameni ar putea fi realizabil peste foarte puţin timp – aproximativ câțiva ani.

Scenariu pentru transplantul de cap

Medicul a întocmit deja o listă cu potenţiali pacienţi şi urmează să-şi anunţe planurile în cadrul unei importante conferinţe medicale care va avea loc în vara acestui an, în ideea de a obţine sprijin financiar pentru realizarea primului transplant de cap la om, intervenţie pe care intenţionează să o realizeze în anul 2017.
În cadrul unei astfel de intervenţii, corpul ar urma să provină de la o persoană aflată în moarte cerebrală – persoană considerată „donatorul“. Capetele primitorului şi al donatorului ar urma să fie desprinse de trunchi – printr-o tăietură foarte precisă, cu un dispozitiv de tăiere foarte ascuţit -, după care capul primitorului ar urma să fie ataşat de corpul donatorului cu ajutorul unui adeziv numit polietilenglicol, care va „lipi“ între ele cele două capete secţionate ale măduvei spinării. Ar urma o migăloasă muncă de ataşare a muşchilor şi a vaselor de sânge, după care pacientul ar fi pus în stare de comă (indusă medical), care să-l împiedice să se mişte, pentru o perioadă de patru săptămâni, timp în care s-ar vindeca plăgile operatorii şi s-ar „suda“ unul de altul capul şi corpul. În plus, pentru a stimula funcţionarea măduvei spinării şi formarea conexiunilor dintre cap şi noul corp, pacientului i-ar fi administrate şocuri electrice slabe. După ieşirea din comă, ar fi necesare atât un tratament îndelungat cu medicamente imunosupresoare, pentru a preveni fenomenul de respingere a transplantului, cât şi sprijin psihologic susţinut.
Descris în acest mod, transplantul de cap pare o procedură bine pusă la punct. Însă mulţi specialişti susţin însă că afirmaţiile doctorului Canavero sunt fanteziste şi că suntem încă foarte departe de ziua în care ar putea fi realizat cu succes un transplant de cap la om. Chiar dacă tehnicile medicale de bază există, procedura rămâne una extrem de complicată.

Dileme

În plus, transplantul de cap pune enorme probleme de ordin etic şi juridic. De exemplu, în cazul în care un pacient care a suferit un transplant de cap ar avea copii, ai cui ar fi aceştia? Ar trebui probabil ca ei să fie consideraţi urmaşii biologici ai donatorului (persoana căreia i-a aparţinut corpul), deoarece spermatozoizii sau ovulele cu ajutorul cărora ar fi concepuţi aceşti copii ar proveni din corp.
S-ar pune, de asemenea, probleme serioase legate de identitatea persoanei astfel „recompuse“ şi nu se ştie ce urmări ar avea combinarea unui creier cu un corp străin asupra percepţiei de sine şi asupra personalităţii individului respectiv.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS