Un studiu recent efectuat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Cambridge, care au analizat modul în care se schimbă preferinţele muzicale în decursul vieţii unei persoane, a indicat faptul că genurile de muzică sunt asociate cu momente cheie din viaţa fiecăruia, scrie site-ul descopera.ro
Cercetarea menţionată sugerează că, deşi pe măsură ce înaintăm în vârstă ne implicăm din ce în ce mai puţin în ascultarea muzicii, aceasta continuă să fie un factor important în viaţa noastră. Potrivit oamenilor de ştiinţă, ne schimbăm preferinţele în materie de muzică în funcţie de stările pe care le avem şi de experienţele prin care trecem, pentru a ne satisface nevoile psihologice şi sociale.
Una dintre teoriile formulate de oamenii de ştiinţă pe baza studiului sugerează faptul că apelăm la muzică pentru a ne exprima identitatea şi pentru a ne defini ca om, pentru ca apoi să folosim aceste elemente ca pe un vehicul social prin care ne alegem partenerii. Ulterior, ajungem să folosim muzica drept expresie a inteligenţei şi a statutului nostru.
Cercetătorii susţin că acest studiu este primul care documentează modul în care oamenii se implică şi sunt legaţi de muzică din adolescenţă şi până la vârsta mijlocie. Folosind informaţii colectate de la mai bine de un milion de oameni în mai mult de zece ani, oamenii de ştiinţă au divizat genurile muzicale în cinci categorii – uşoară, modestă, sofisticată, intensă şi contemporană – şi au creat grafice care să indice preferinţele în funcţie de grupa de vârstă.
Cele cinci categorii cuprind mai multe genuri muzicale care au în comun anumite trăsături muzicale şi psihologice, precum complexitatea.
Adolescenţa, prima perioadă muzicală
În urma studiului s-a constatat că prima mare perioadă muzicală este adolescenţa, definită de o „explozie“ de muzică din categoria „intensă“ şi urmată de o creştere treptată a preferinţei pentru stiluri muzicale „contemporane“. Preferinţa pentru muzica „intensă“, precum punk şi metal, atinge un punct maxim în adolescenţă şi scade în perioada de maturitate timpurie. La această vârstă, preferinţa pentru muzica identificată drept „contemporană“, precum pop-ul şi rap-ul, începe să crească şi rămâne relativ constantă, până ce individul ajunge la vârsta mijlocie.
„Anii adolescenţei sunt adesea dominaţi de nevoia de a stabili o identitate, iar muzica este un mod ieftin şi eficient prin care să faci asta. Efortul adolescenţilor de a căpăta independenţa ia adesea forma unei poziţii contrare celei stabilite de părinţi. Muzica «intensă», văzută ca agresivă şi caracterizată drept zgomotoasă are o conotaţie de revoltă şi îi ajută pe adolescenţi să semnaleze o cerere de autonomie, adică să facă o schimbare-cheie pentru această perioadă a vieţii“, susţine dr. Jason Rentfrow, coordonatorul studiului.
De la revoltă la integrare socială
După această perioadă caracterizată de muzică „intensă“ urmează o perioadă a muzicii „contemporane“ şi a celei „uşoare“ (electronic şi R&B), ambele catalogate drept „romantice, pozitive din punct de vedere emoţional şi dansante“. „Odată ce oamenii depăşesc perioada în care au nevoie să îşi găsească autonomia şi autoritatea, următoarea provocare constă în găsirea dragostei“, a explicat Rentfrow. „Aceste forme de muzică au capacitatea de a consolida dorinţa de intimitate şi ajută la crearea unor medii unde oamenii se adună cu scopul de a stabili relaţii apropiate. În timp ce prima perioadă muzicală este despre obţinerea independenţei, următoarea perioadă se referă la acceptarea individului de către ceilalţi“, au notat autorii studiului.
Timpul aduce muzică pozitivă şi relaxantă
Pe măsură ce omul se apropie de vârsta mijlocie ia contur ultima perioadă muzicală identificată de cercetători, care este dominată de muzica încadrată în categoria „sofisticată“ (jazz şi muzică clasică) şi „nepretenţioasă“ (country, folk şi blues). Potrivit oamenilor de ştiinţă, ambele dimensiuni sunt văzute drept „pozitive şi relaxante“. În timp ce muzica „sofisticată“ indică estetica complexă a culturii înalte care ar putea fi asociată cu statutul, muzica „nepretenţioasă“ exprimă sentimente legate de dragoste, de familie sau de pierderea cuiva, relevând experienţe pe care indivizii le-au avut de-a lungul vieţii. „Datorită eşantionului foarte mare am reuşit să identificăm tendinţe muzicale asociate cu vârsta foarte puternice. Mi se pare fascinant că un comportament banal, cum este ascultarea muzicii, este asociat cu atât de multe aspecte psihologice, precum personalitatea şi vârsta“, a declarat Arielle Bonneville-Roussy, membru al echipei de cercetare.
