Un miliard pentru un creier

O echipă de cercetători europeni încearcă să creeze până în 2020 un computer care să imite fidel creierul uman. Human Brain Project va aduna la un loc toate informaţiile disponibile despre creier, pentru a realiza un supercomputer, capabil să simuleze comportamentul unui creier, relatează daily.wired.it. Human Brain Project/Proiectul Creierul Uman va primi din partea Uniunii Europene o finanţare de un miliard de euro în zece ani, fiind desemnat unul dintre câştigătorii competiţiei Future and Emerging Technologies (FET) Flagship. Oamenii de ştiinţă sunt siguri că reuşita acestui proiect ar putea duce la găsirea unor tratamente pentru o serie de boli grave precum Parkinson.
Aplicaţiile acestei invenţii vor fi multiple. Astfel, companiile de medicamente ar putea testa noile produse pe acest computer, fără a mai fi nevoite să aştepte perioade lungi de timp pentru a vedea efectele acestora pe oameni.
„Aceasta este una dintre cele trei mari provocări ale omenirii. Trebuie să înţelegem Pământul, spaţiul şi creierul uman. Trebuie să înţelegem ceea ce ne face pe noi umani. Nu este imposibil să construieşti un creier uman. Noi o putem face în aproximativ zece ani. Dacă va avea succes, proiectul va ajuta anual două miliarde de oameni care suferă de afecţiuni ale creierului“, a explicat Henry Markram, neurolog la École Polytechnique Fédérale din Lausanne (Elveţia) şi conducătorul proiectului. Un rol important în desfăşurarea proiectului l-ar avea supercomputerele de la Jülich Research Center de lângă Köln, deoarece, potrivit lui Henry Markram, proiectul va implica „un tsunami de date“.
Mai mult de atât, neurologul Katrin Amunts, de la Jülich Research Center, a început să lucreze deja la un atlas detaliat al creierului uman care implică împărţirea acestuia în 8.000 de părţi, ce vor fi ulterior digitalizate cu ajutorul unui scanner.
Cel de-al doilea proiect câştigător al competiţiei Future and Emerging Technologies (FET) Flagship, intitulat Graphene, este coordonat de Jari Kinaret, un specialist în fizică teoretică la Universitatea de Tehnologie Chalmers din Goteborg, Suedia. Acesta se va apleca asupra potenţialului grafenului – o formă ultrasubţire, flexibilă şi conductoare a carbonului – de a servi în diferite domenii, ajutând la dezvoltarea computerelor, a bateriilor şi a senzorilor. Proiectele vor obţine un miliard de euro de-a lungul a zece ani, jumătate din această sumă urmând să fie oferită de Comisia Europeană, iar cealaltă jumătate, de participanţii la competiţie. În primele 30 de luni ale proiectelor, acestea vor primi fiecare 54 de milioane de euro, urmând ca restul banilor să fie alocaţi după ce acestea ating bornele stabilite în proiect.