Aţi auzit de Alfred Russel Wallace? Probabil că nu, însă a fost unul dintre cei mai remarcabili intelectuali britanici ai secolului 19 şi a contribuit la descoperirea procesului evoluţiei prin selecţie naturală, făcut celebru de Charles Darwin. Numai că, spre deosebire de colegul său de cercetare, el nu a reuşit să se impună ca personaj simbolic şi de referinţă în lumea ştiinţifică. Potrivit unui articol publicat pe site-ul dailymail.co.uk, mulţi dintre aceia care au auzit de el şi i-au studiat viaţa şi activitatea cred însă că Alfred Russel Wallace ar fi fost cel care a venit cu ideea folosirii expresiei „originea speciilor“, care ulterior a devenit titlul oficial al teoriei lui Darwin, şi îl consideră ca fiind „părintele uitat“ al teoriei evoluţiei.
Născut în 1823, Alfred Russel Wallace a fost unul dintre cei mai inspiraţi şi notabili oameni de ştiinţă ai vremii sale. Nu doar a contribuit la descoperirea evoluţiei prin selecţie naturală, în 1858, ci a avut o contribuţie semnificativă în general nu doar în biologie, ci şi într-o gamă largă de domenii precum glaciologia, reforma agrară, antropologia, etnografia, epidemiologia şi astrobiologia. Mai mult decât atât, activitatea sa de pionierat în domeniul biogeografiei evoluţionare (studiul distribuţiei geografice a florei şi faunei) i-a adus recunoaşterea ca „părintele“ acestei discipline, în timpul activităţii sale de teren el adunând mii de mostre ale „reprezentanţilor“ unor specii de plante şi animale din America de Sud şi Asia necunoscute până atunci.
Wallace a descoperit independent de Darwin conceptul de selecţie naturală. În februarie 1858, deşi aflat într-un sat de pe o insulă indoneziană, i-a venit ideea că selecţia naturală ar putea fi mecanismul schimbărilor evoluţionare. A scris un eseu detaliat în care a explicat teoria şi a trimis lucrarea, împreună cu o scrisoare, către Charles Darwin, despre care ştia că este interesat de evoluţia speciilor. Wallace l-a rugat pe Darwin ca, dacă subiectul i se pare interesant, să îi transmită eseul lui Charles Lyell, geolog de seamă din acea vreme, în speranţa că acesta din urmă ar putea face demersurile pentru publicarea lucrării într-o revistă de specialitate. La acel moment, Darwin deja avansase în studiul evoluţiei speciilor şi, probabil, speriat de descoperirea făcută de Wallace, l-a contactat pe Lyell pentru a-i cere sfatul. După consultări, s-a decis ca Darwin să prezinte eseul lui Wallace împreună cu două lucrări scrise de el şi nepublicate, pe aceeaşi temă.
Readus în atenţie
Alfred Russel Wallace va fi, în sfârşit, adus în atenţia publicului în acest an, când se marchează o sută de ani de la moartea sa, printr-o serie de evenimente organizate la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. Cu această ocazie, un portret al omului de ştiinţă a fost deja prezentat publicului, fiind aşezat în Sala Centrală a muzeului, în apropiere de statuia naturalistului Charles Darwin, iar reprezentanţii instituţiei vor publica pe internet o arhivă a corespondenţei din timpul vieţii lui Wallace şi vor expune în sălile muzeului câteva dintre cele mai importante specimene descoperite de acesta.
