La 100 de ani de la naşterea marelui matematician Alan Turing, considerat unul dintre părinţii inteligenţei artificiale, continuă provocarea de a construi un computer atât de avansat, încât să poată înlocui o fiinţă umană, relatează cotidianul italian La Repubblica
În cazul în care aţi vizionat pelicula „Blade Runner“, vă amintiţi cu siguranţă de una dintre primele scene din film, în care protagonistul Rick Deckard, alias Harrison Ford, încearcă să o demaşte pe Rachel, o femeie-replicant atât de avansată încât se crede om. O scenă extrem de tensionată, în care fiecare întrebare şi fiecare gest sunt un indiciu pentru a diferenţia un replicant de o fiinţă umană. În viitorul imaginat de Philip K. Dick, autorul nuvelei care a inspirat pelicula „Blade Runner“, replicanţii sunt atât de inteligenţi, încât pot fi confundaţi cu uşurinţă cu fiinţe umane. Deşi este vorba de un scenariu destul de îndepărtat, există totuşi persoane care fac tot posibilul să construiască un robot atât de inteligent încât să imite gândirea umană şi care să fie atât de „şmecher“, încât să fie confundat cu un om în carne şi oase. Ambiţia este cu atât mai mare cu cât în joc se află premiul Loebner pentru inteligenţa artificială. În acest an, premiul are o semnificaţie aparte, pentru că este decernat în anul în care se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Alan Turing, matematicianul englez considerat părintele informaticii şi al inteligenţei artificiale.
Părintele inteligenţei artificiale
Alan Mathison Turing a fost un matematician, logician şi criptanalist englez, născut pe 23 iunie 1912, la Londra, a cărui cercetare a jucat un rol important în dezvoltarea primelor computere moderne, el fiind astfel considerat tatăl informaticii şi al inteligenţei artificiale.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Turing a fost un important participant la eforturile depuse la Bletchley Park pentru a sparge cifrurile germane. Înainte ca Marea Britanie să declare război Germaniei, matematicianul a lucrat la problema maşinii germane Enigma şi a colaborat cu Dilly Knox, un criptanalist senior de la GCCS.
Lucrările ştiinţifice scrise de Turing în acei ani au fost considerate GCCS, încât au fost ţinute secrete timp de 70 de ani, ele fiind făcute publice abia în luna aprilie a anului trecut. În 1948, Turing a început să scrie un program de jucat şah pentru un calculator care nu exista încă. În 1952, în lipsa unui calculator suficient de puternic încât să execute programul, Turing a jucat el însuşi un joc în care a simulat calculatorul, efectuând aproximativ o mutare la o jumătate de oră. Turing a fost dintotdeauna considerat o minte vizionară, cu mulţi paşi înaintea timpurilor sale. De altfel, lucrările sale au fost fundamentale pentru formalizarea conceptului de algoritm sau pentru realizarea unui dispozitiv precum maşina lui Turing. Matematicianul a mers mai departe şi a propus un test pentru a evalua inteligenţa unei maşinării.
Inteligenţă de computer
„Computerele pot să gândească“ este titlul unei lucrări de-a sa din 1950, în care acesta a propus un joc de imitaţie, cunoscut universal cu numele de „testul Turing“. Ideea a fost inspirată de un joc foarte răspândit în acea perioadă, în care unul dintre jucători punea întrebări unui bărbat şi unei femei aflaţi într-o altă cameră. Scopul jocului era de a ghici care este bărbatul şi care era femeia, pe baza unor răspunsuri bătute la maşină, pentru a ascunde caligrafia. În mod similar, Turing a propus un test în care un judecător trebuia să descopere, cu ajutorul unui set de întrebări şi răspunsuri, diferenţele între un om şi un computer. În cazul în care computerul reuşeşte să dea răspunsuri atât de convingătoare încât să păcălească un judecător şi să fie confundat cu o fiinţă umană, atunci a trecut testul. Uşor de spus, greu de făcut, mai ales că pe vremea lui Turing nu exista încă tehnologia necesară pentru a rezolva acest test. Însă, în 1990, miliardarul şi filantropul american Hugh Loebner a propus un premiu bazat pe testul Turing. Programatorul capabil să realizeze un computer atât de „şmecher“, încât să poată fi confundat cu o fiinţă umană, primea o medalie de aur şi un premiu de 100.000 de dolari. Până acum, nici un computer nu a reuşit să îi păcălească pe juraţi şi să câştige premiul pus în joc.
