Deşi au trecut 20 de ani de la realizarea celebrei Piramide Alimentare, propusă în 1992 de Departamentul american de Agricultură, şi în ciuda modificărilor care au dus la mai recent lansata MyPlate sau Farfuria Mea, care se aseamănă destul de mult cu modelul piramidal, nu se poate spune cu certitudine că am ajuns la modelul de referinţă ideal, care să stabilească principiile nutriţionale pentru o dietă cu adevărat sănătoasă. De altfel, MyPlate nu înlocuieşte vechea piramidă a alimentelor, ci doar o simplifică, pentru a fi mai uşor percepută şi aplicată de consumatori. Modelul MyPlate împarte farfuria în patru zone egale destinate fructelor, legumelor, cerealelor şi alimentelor bogate în proteine (ouă, carne, surse vegetale de proteine). Alături de cele patru grupe alimentare din care trebuie să consumăm zilnic porţii egale, mai există o a cincea zonă specială, destinată lactatelor, prin aceasta subliniindu-se importanţa lor deosebită pentru alimentaţia omului.
Potrivit lastampa.it, ultima dintre criticile aduse noului sistem de referinţă vine de la specialiştii în nutriţie de la Harvard School of Public Health, care au atras atenţia asupra dificultăţilor întâmpinate în a armoniza exigenţele ştiinţifice şi interesele din sectorul alimentar.
Un nou model
de referinţă
„Din păcate, aşa cum s-a întâmplat cu precedenta piramidă alimentară realizată de US Department of Agriculture, MyPlate combină ştiinţa cu influenţa intereselor puternice din sectorul agricol, iar aceasta nu este reţeta corectă pentru o alimentaţie sănătoasă“, a confirmat Walter Willett, preşedintele Departamentului de Nutriţie din cadrul Universităţii Harvard. Iată de ce specialiştii de la Harvard au propus o nouă schemă nutriţională, numită „Healthy eating plate“, care remediază lacunele conţinute de MyPlate. De exemplu, se atrage atenţia asupra faptului că cerealele integrale sunt cele mai bune pentru sănătate, iar alimentele cu un ridicat conţinut proteic sunt mai sănătoase decât carnea roşie. De asemenea, noua schemă atrage atenţia asupra faptului că popularii cartofi prăjiţi nu pot fi incluși printre legume şi că, în general, consumul de cartofi trebuie să fie moderat, având în vedere conţinutul ridicat de amidon. Schema concepută de specialiştii de la Harvard aminteşte şi de „Stay Active!“ – „Fii activ“, atrăgând atenţia asupra faptului că mişcarea este esenţială pentru ca dieta de zi cu zi să fie cu adevărat sănătoasă şi contribuie în mod fundamental la limitarea numărului de persoane afectate de obezitate.
