24.8 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Copilul din viitor

Longevivi, tocilari şi cu oarecare probleme cu silueta. Cam acesta ar fi în mare portretul robot al copiilor din viitor, trasat într-un articol publicat de cotidianul italian La Repubblica.

Viitorul copiilor care se vor naşte în acest an este deja scris. Nu în stele, cum v-aţi aştepta. În plin mileniu trei, ştiinţa şi matematica au făcut paşi gigantici. Tocmai datorită acestor progrese, destinul bebeluşilor care vor vedea lumina zilei în viitorul apropiat poate fi citit de pe-acum. El poate fi aflat, cu mici marje de eroare, din statisticile deja disponibile: copiii care vor veni pe lume în următoarele luni vor trăi în medie cu 16 ani mai mult decât bunicii lor şi cu şase mai puţin decât propriii părinţi. Vor avea tendinţa să aibă un pic de burtică, îşi vor dedica mult timp studiilor (unul din trei va absolvi o facultate). În plus, vor ieşi la pensie mult mai târziu, în jurul vârstei de 70 de ani, însă acest fapt era de la sine înţeles, fără a mai consulta algoritme complicate şi părerea specialiştilor. Rolul de nou oracol din Delfi este deţinut de această dată de Biroul de studii al Allianz, care a adunat la un loc datele oficiale şi previziunile Istat, Eurostat şi ale Naţiunilor Unite pentru a încerca să traseze un portret robot al bebeluşilor care vor vedea lumina zilei în acest an.

Vârsta medie

Potrivit datelor obţinute, speranţa de viaţă pentru viitori cetăţeni de nădejde ai lumii va fi, în medie, de 81,5 ani, mai precis 84,5, dacă barza va aduce o fetiţă, şi 78,5 ani, dacă este vorba de un băiat. În Japonia, bebeluşii care se vor naşte în acest an vor trăi, în medie, 86,9 ani, elveţienii – 86,9 ani, francezii – 81,8 ani, iar nemţii – 80,3 ani.
Conform statisticilor, în Italia, 80 la sută dintre copiii care se vor naşte în acest an vor avea părinţi căsătoriţi, în timp ce în Norvegia şi Suedia, un copil din doi se va naşte dintr-o relaţie în afara căsătoriei. „Generaţia 2011“ pare destinată de pe acum să îngroaşe rândurile tinerilor care rămân în casa părinţilor până îşi termină studiile. În acelaşi timp, statisticile demonstrează că reprezentanţii acestei generaţii vor fi foarte preocupaţi de studii. De exemplu, 30 la sută dintre bebeluşii născuţi în Italia în acest an vor termina o facultate, iar în Norvegia, Suedia şi Franţa procentul de absolvenţi este de 40 la sută.

Pericole iminente

Adevăratul pericol pentru tinerii din 2011, în afară de şomaj şi boli, va fi cântarul. Cifrele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vorbesc clar: încă de pe acum, doi europeni din trei nu ating nivelul minim recomandat de mişcare fizică de 30 de minute pe zi. Iar noile generaţii au tendinţa să amplifice acest fenomen. În 2056, când se vor pregăti să îşi aniverseze 45 de ani de viaţă, 45 la sută dintre reprezentanţii viitoarei generaţii vor fi supraponderali, cu 5 la sută mai mult decât procentul actual, de 40 la sută. Cei mai afectaţi vor fi bărbaţii (50 la sută), în timp ce dintre femei, „doar“ 40 la sută vor avea probleme cu silueta. Europenii cei mai afectaţi de acest fenomen sunt locuitorii din Marea Britanie, Germania şi Grecia, unde o persoană din două este supraponderală, iar aproape şapte din zece copii care vor veni pe lume în acest an riscă să aibă probleme cu silueta, dacă nu îşi schimbă din timp regimul alimentar.

Muncă mai multă

Cu diplomă în buzunar, cu un loc de muncă călduţ şi cu o siluetă pe cât posibil în formă, reprezentanţii „Generaţiei 2011“ vor avea un singur obiectiv: „Cota 2081“ – anul în care, la venerabila vârstă de 70 de ani, vor putea în sfârşit să iasă liniştiţi la pensie. „Copiii viitorului“ vor munci cu cinci ani mai mult decât părinţii lor, dar acest efort suplimentar nu le va garanta neapărat şi o pensie bunicică. Potrivit specialiştilor Allianz, reprezentanţii viitoarei generaţii vor fi nevoiţi să îşi rotunjească veniturile pentru a fi siguri că vor avea o bătrâneţe liniştită. La urma urmei, banii nu sunt chiar totul. La 70 de ani, copiii născuţi anul acesta vor avea o sănătate cerebrală mult mai bună decât septuagenarii din prezent. Neuronii, la fel ca restul corpului, îşi prelungesc durata de viaţă. În plus, un studiu dat publicităţii recent de Newsweek ne garantează că sunt suficiente câteva exerciţii mentale pe zi pentru a îmbunătăţi vizibil capacitatea cerebrală.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

5 COMENTARII