Unele dintre cele mai senzuale fructe, căpşunele, sunt considerate elixirul tinereţii, fiind incluse într-un clasament special al USDA (Autoritatea americană de verificare a calităţii alimentaţiei). Ele fac obiectul de studiu al Universităţii din Davis, California, unde se caută voluntari amatori ai acestor fructe dulci şi cărnoase pentru a verifica efectele benefice pe care un regim pe bază de căpşune l-ar putea avea asupra bolilor cardiovasculare, inflamatorii, precum şi asupra colesterolului.
Aceste fructe pot fi consumate în diverse feluri. Ele se spală în strecurătoare înainte de a li se îndepărta codiţa. Proaspete, cu zahăr sau fără, constituie un desert delicios. Pot fi puse în salate de fructe, îngheţate etc. Se folosesc atât în patiserie (tarte, mousse-uri, bavareze, sufleuri), cât şi în cofetărie. Din ele se poate prepara un sirop excelent, dar, mai ales, o dulceaţă delicioasă, dacă fructele sunt întregi. De asemenea, căpşunele pot fi macerate în alcool, obţinându-se un vin, o şampanie foarte parfumate.
Proprietăţi
Potrivit specialiştilor, alături de afine şi spanac, căpşunele au o putere antioxidantă de până la 20 de ori mai mare decât celelalte alimente, plus un conţinut de vitamina C mult mai mare chiar decât al citricelor. Ele conţin hidraţi de carbon, săruri de potasiu, fosfor, sodiu, calciu şi fier, vitaminele A, B1 şi B2. Sunt o sursă excelentă de enzime, săruri minerale şi vitamine. Fortifică ţesuturile, oasele, dinţii şi purifică şi revigorează organismul. Totuşi, consumate în cantităţi mari, ele pot produce indigestii sau alergii. La unele persoane, organismul reacţionează negativ la substanţele aromatice conţinute de aceste fructe.
Sucul de căpşune este indicat în afecţiuni hepatice, ale sistemului nervos şi în reumatism. Se bea, timp de zece zile, după micul dejun, câte un pahar de suc proaspăt, preparat astfel: 200 g fructe bine spălate şi zvântate se storc prin tifon, iar sucul obţinut se îndulceşte cu 5 g zahăr şi se consumă imediat.
Gelatina din sucul de căpşune este indicată în gastrite, ulcer, hepatite, ciroză, litiază biliară şi ateroscleroză. Pentru prepararea ei sunt necesare 250 g fructe proaspete, 20 g zahăr, 1,5 foi de gelatină şi 75 ml apă. Se extrage sucul din căpşune, iar resturile se fierb cu 50 ml apă şi se strecoară. În jumătate din lichidul fierbinte rezultat se dizolvă gelatina înmuiată în apă rece, se amestecă bine şi se dă la rece.
Căpşunele sunt ideale în regimurile de slăbit. Au un gust delicios, sunt săţioase şi conţin peste 50 de substanţe benefice pentru organismul uman. Mai sunt recomandate pentru buna funcţionare a inimii şi a circulaţiei sanguine şi menţin elasticitatea vaselor. O sută de grame de căpşune conţin doar 30 de calorii, nu au grăsimi, colesterol sau sodiu.
În acelaşi timp, ele favorizează producerea de globule roşii, stimulează metabolismul şi cresc capacitatea de ardere a grăsimilor. În afară de acestea, glucidele din căpşune sunt formate, în principal, din fructoză, sorbitol şi xilitol, substanţe care ajung foarte lent în sânge, ceea ce înseamnă că nivelul glucidelor şi cel al insulinei rămân în limite normale şi nu se produce aşa-zisa „criză de foame“. Căpşunele sunt un aliat pentru cei care doresc să slăbească, ele fiind constituite 90 la sută din apă.
Varietăţi
Căpşunele fac parte din familia rozaceelor, fiind cele mai răspândite fructe din lume. Există peste 600 de varietăţi, care diferă în funcţie de savoare, mărime şi textură. Deşi căpşunele se pot găsi în comerţ pe tot parcursul anului, sezonul de vârf este perioada aprilie-iulie, atunci când sunt cele mai gustoase şi mai ieftine. Cele mai cunoscute soiuri sunt Gariguette, Pajaro, Chandler, Elsanta, Selva, Mara, Darselect.
