În Japonia, discuţia despre grupa sanguină a unei persoane este mai mult decât o simplă conversaţie. Ea poate fi chiar un preambul pentru o întâlnire sentimentală sau pentru un interviu de angajare.
În 2008, patru dintre cele mai bine vândute cărţi din Ţara Soarelui Răsare vorbeau despre influenţa grupei sanguine asupra personalităţii. Potrivit celui mai mare distribuitor de cărţi din Japonia, firma Tohan Co, seria de lucrări consacrate celor patru grupe de sânge – B, O, A şi AB – a fost vândută în peste cinci milioane de exemplare. Taku Kabeya, unul dintre reprezentanţii editurii Bungeisha, care a publicat lucrarea, este de părere că interesul pentru acest punct de vedere poate fi explicat prin faptul că volumele au reuşit să confirme fiecăruia părerea despre sine. „Cititorii descoperă definiţia grupei lor sanguine şi se recunosc în descrierea făcută“, a explicat Kabeya.
Potrivit acestor lucrări, cei care au grupa de sânge A sunt perfecţionişti sensibili, dar foarte temători. Cei care au grupa sanguină B sunt veseli, însă excentrici şi egoişti. Persoanele care au grupa de sânge O sunt curioase şi generoase, dar foarte încăpăţânate, în timp ce oamenii cu rara grupă sanguină AB au o personalitate de artist, în schimb, sunt imprevizibili şi secretoşi.
Este adevărat că astfel de catalogări ar putea fi interpretate ca un fel de „horoscop sanguin“, însă publicului nu prea îi pasă.
Grupa de sânge, „exploatată“ în toate domeniile
În prezent, caracteristicile fiecărei grupe sanguine au fost incluse într-un joc Nintendo DS, care se comercializează în marile magazine din Tokyo. În plus, în supermarketuri se vând şi truse complete de accesorii pentru femei, adaptate, bineînţeles, nevoilor generate de grupa sanguină. Mai mult decât atât, un post de televiziune difuzează un serial de comedie în care personajele principale feminine îşi caută parteneri, având drept criteriu de selecţie… grupa de sânge.
Anumite companii iau deciziile de angajare analizând grupa de sânge a candidaţilor, în ciuda avertismentelor date de Ministerul Sănătăţii, care susţine că o astfel de practică poate genera discriminări.
Şi asta nu este tot. Agenţiile matrimoniale furnizează clienţilor teste de compatibilitate sanguină, la grădiniţă micuţii sunt împărţiţi în funcţie de grupele sanguine, iar echipa feminină de softball, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Beijing, foloseşte teoria grupelor de sânge pentru a personaliza fiecare antrenament.
Versiunea oamenilor de ştiinţă
Specialiştii sunt însă de altă părere. Oamenii de ştiinţă spun că grupele sanguine, care sunt determinate de proteinele prezente în sânge, n-au nimic de-a face cu personalitatea. „Este ştiinţă de maidan. Ideea nu face decât să îi încurajeze pe oameni să îi judece pe cei din jur fără a încerca să îi cunoască şi să îi înţeleagă. Poate fi interpretată chiar ca un act de discriminare, de rasism“, a explicat Satoru Kikuchi, profesor de psihologie la Universitatea Shinshu.
Originea teoriei grupelor sanguine
Utilizarea teoriei grupelor de sânge are origini cel puţin dubioase. Împrumutată din ideologia nazistă, a fost adoptată de guvernul militar al Japoniei în 1930, având obiectivul de a îmbunătăţi „rasa“ soldaţilor. Ideea a fost abandonată după câţiva ani, iar interesul pentru ea a dispărut treptat. A revenit însă în anii 1970, când Masahiko Nomi, un avocat fără nici un fel de pregătire medicală, i-a conferit o formă care a atras masele. Fiul său a promovat ideea, declarând că intenţia ei nu este de a judeca oamenii, ci de a îmbunătăţi relaţiile dintre aceştia. Cărţile scrise pe acest subiect şi vândute nu vorbesc despre determinismul grupelor de sânge, în schimb, sugerează că, dacă parametrul sanguin modelează personalitatea, procesul nu este definitiv.
