În cazul în care doriţi să vă impresionaţi musafirii cu vasta dumneavoastră cultură, o mână de ajutor v-ar putea veni din partea cărţilor pe care le aveţi în bibliotecă.
Cotidianul britanic Daily Telegraph a pus la punct o listă de 110 titluri de cărţi, care nu ar trebui să lipsească din biblioteca nici unei persoane amatoare de lectură. De la „Odissea“ lui Homer şi până la mai recenta serie dedicată micuţului magician Harry Potter, prototipul de „bibliotecă perfectă“ propus de cotidianul britanic trece în revistă zeci de titluri, clasice şi moderne, care au devenit deja „accesorii obligatorii“ pentru bibliofilii adevăraţi. La fel de adevărat este, cum observa un critic literar, că, pentru un adevărat amator de lectură, noţiunea de „bibliotecă perfectă“ este un oximoron, deoarece, din fericire, în lume există prea multe texte ce merită citite şi mulţi autori care scriu cărţi ce trebuie frunzărite.
Pentru a realiza un raft de bibliotecă perfect, ziariştii de la cotidianul britanic au decis să împartă volumele în mai multe grupe: cărţi clasice, poezie, literatură, cărţi romantice, pentru copii, SF, romane poliţiste, lucrări care au făcut istorie şi, într-un fel sau altul, ne-au marcat pe viaţă.
O carte pentru fiecare
La secţiunea cărţi clasice se impune Homer, cu „Iliada“ şi „Odiseea“, însă nu trebuie trecute cu vederea nici „Război şi pace“ a lui Lev Tolstoi, „Madame Bovary“ a lui Flaubert, „Jane Eyre“ a lui Charlotte Brontë, „David Copperfield“, de Charles Dickens, sau „Călătoriile lui Gulliver“, semnată de Jonathan Swift. Dintre poeţi, nu puteau lipsi Dante şi Shakespeare. Se remarcă absenţa unor poeţi de renume ai lumii, clasamentul fiind, din păcate, influenţat de originile britanice ale celor care au ales numele demne de a fi prezente în top. Revenind la perioada mai recentă, remarcăm prezenţa în „biblioteca ideală“ a cunoscutului roman „În căutarea timpului pierdut“ al lui Marcel Proust şi a lui „Ulise“, de Joyce. Din nici o bibliotecă nu trebuie să lipsească Ernest Hemingway şi romanul „Bătrânul şi marea“, premiat cu un Pulitzer, sau „Un veac de singurătate“, una dintre capodoperele mondiale ale genului epic şi care poartă semnătura lui Gabriel Garcia Marquez. La secţiunea dedicată creaţiilor romantice se disting romanul lui Pierre Choderlos de Laclos – „Relaţii periculoase“, „Doctor Jivago“ al scriitorului rus Boris Pasternak, precum şi nemuritorul „Pe aripile vântului“, semnat de Margaret Mitchell.
Harry Potter, un erou modern
În ceea ce priveşte lecturile recomandate copiilor şi nu numai, nu putem să trecem cu vederea trilogia „Stăpânul inelelor“ a lui Tolkien sau seria dedicată micului magician Harry Potter, dar şi mai „clasicele“ „Winnie-the-Pooh“ sau „Insula comorilor“ a lui Robert Louis Stevenson. Din secţiunea SF nu puteau lipsi „Frankenstein“, al scriitoarei britanice Mary Shelley, „20.000 de leghe sub mări“ al legendarului Jules Verne, sau captivantul „1984“, al lui George Orwell. Pentru amatorii de romane poliţiste, prezenţe obligatorii în rafturile bibliotecii sunt romanele semnate de Agatha Christie sau saga dedicată de Sir Arthur Conan Doyle celebrului detectiv Sherlock Holmes. O secţiune aparte este dedicată romanelor „care au schimbat lumea“, unde un loc de frunte este ocupat de „Capitalul“ lui Karl Marx, „Principele“ lui Machiavelli, „Interpretarea viselor“ a lui Sigmund Freud sau celebra „Enciclopedie“ editată de Diderot şi D’Alembert în 1751.
În ceea ce priveşte volumele care se adresează „lumii interioare“, nu trebuie să uităm de „Pescăruşul“ lui Jonathan Livingston şi de „Zen şi arta întreţinerii motocicletelor“ a lui Robert M. Pirsig. La secţiunea dedicată romanelor istorice, remarcăm „Istoria declinului şi a prăbuşirii Imperiului roman“, a lui Edward Gibbon, sau „Istoriile“ lui Herodot.
