21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinMaramureşul înfăţişează o lume unică

Maramureşul înfăţişează o lume unică

Maramureşul se schimbă cu viteza luminii. Mulţi plâng după pierderea, vânzarea sau mutarea (spre alte ţări) a caselor de lemn, vechi de sute de ani. Noile biserici au uneori o arhitectură surprinzătoare, iar veşmintele tradiţionale sunt puţin folosite.

Maramureşul de astăzi este un amestec surprinzător de vechi şi modern, de români, unguri, ucraineni (rusini) şi ţigani, de religii diferite, de veste de lână, lucrate manual, şi sandale cu tocuri înalte, de căruţe trase de cai şi de maşini puternice, de pieţe care vând cartofi locali şi banane importate şi, de asemenea, de baruri şi terase deschise pentru a bea o ceaşcă de cafea sau o halbă de bere. În orice caz, esenţa Maramureşului dăinuieşte: generozitate, căldură şi solidaritate.
Aici, mulţi tineri cred că bucata lor de lume este unică şi de neînlocuit, chiar dacă mulţi aleg să lucreze în străinătate pentru câţiva ani sau mai mult.
Nunţile şi botezurile sunt ocazii vesele. Se mănâncă şi se bea bine, iar muzica, este un motiv pentru a dansa mult şi bine – toată noaptea, în cazul unei nunţi.
Casele din lemn sunt solide, de dimensiuni nobile, şi sunt o dovadă vie a ştiinţei milenare a prelucrării lemnului. Porţile care ilustrează măiestria artizanilor şi relaţia pe care o au aceştia cu materialul.
Interioarele caselor aproape că explodează de culoare, miros atrăgător şi obiecte mici care conţin povestea creativităţii femeilor, a talentului lor în a conserva mâncarea pentru iarna lungă. Şi, ca şi cum ar mulţumi Cerului că au fost destul de norocoşi să se nască pe aşa văi, moroşenii şi-au construit biserici – numai din lemn.

Oferta turistică este extrem de bogată

Zona Maramureşului are o  ofertă turistică atât de bogată, încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte şi sporturi extreme, la turism cultural şi religios, după preferinţele fiecăruia şi în funcţie de anotimp. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajişti line, pline de iarbă vara şi de zăpadă iarna, munţi acoperiţi de păduri veşnic înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea. Indiferent de anotimpul în care le veţi vizita, aceste locuri au magia şi farmecul lor special şi vă veţi găsi astfel în mijlocul naturii pure.
Natura generoasă oferă posibilităţi extraordinare pentru pace şi recreere. Pentru cei cărora le place să exploreze, un şir lung de excursii poate fi făcut atât pe văile apelor, cât şi prin munţi. Excursioniştii se vor bucura să afle că Maramureşul are o reţea complexă de marcaje forestiere, care oferă privelişti minunate ale satelor şi ale peisajelor incredibile: lacuri mici, cascade, peşteri, rezervaţii naturale, faună rară.
Însă, Maramureşul nu oferă numai o lecţie de geografie; cultura şi istoria sunt două dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Există în această zonă numeroase locuri istorice, muzee şi case memoriale. Faima regiunii se datorează mai ales monumentelor arhitecturale tradiţionale, peste 200, perfect păstrate până în prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori parte din viaţa de zi cu zi: case tradiţionale încântătoare, porţi minunate din lemn, cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri care parcă ating cerul.
Construite cu secole înainte şi decorate în interior cu fresce extraordinare, bisericile din lemn din această regiune nu reprezintă un simplu muzeu: ele sunt deschise pentru public, iar slujbele se fac regulat. Unicitatea şi valoarea acestor biserici au fost recunoscute de una dintre cele mai importante autorităţi ale lumii, UNESCO, ce a inclus opt dintre ele în Lista Internaţională a Moştenirilor.

Săpânţa – Cimitirul vesel

Faima localităţii Săpânţa provine de la renumitul său Cimitir vesel, care a devenit o importantă atracţie turistică.
Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore şi de la poeziile satirice şi epitafurile care sunt inscripţionate pe cruci. Legenda spune că atitudinea veselă în faţa morţii este un obicei al dacilor, care credeau în viaţă veşnică, iar moartea, pentru ei, era doar trecerea spre altă lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfârşit tragic, ci ca pe o şansă de a întâlni zeul suprem, Zamolxe.
Cimitirul datează de la mijlocul anilor ’30 şi este creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş, sculptor, pictor şi poet în acelaşi timp. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveală această monumentală şi renumită operă de artă. Mai bine de 50 de ani, artistul a creat sute de cruci din lemn inscripţionate în stilul său caracteristic. După moartea lui, în 1977, opera i-a fost continuată de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu.
Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar, care este inscripţionat manual după ce a fost tăiat şi uscat. În partea de sus a fiecărei cruci există un basorelief cu o scenă din viaţa celui decedat. Scenele sunt simple şi am putea spune chiar naive în stil, dar, prezintă un aspect relevant din viaţa fiecăruia. Ele femei torcând lână, ţesând covoare sau făcând pâine, bărbaţi care taie lemne sau ară pământul, păstori cu turmele, lucrători în lemn, lăutari şi multe alte ocupaţii.
După ce crucea este sculptată, ea este pictată de obicei cu un fundal albastru, aşa-numitul „Albastru de Săpânţa“. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, roşu, alb şi verde.
Nici o cruce nu e terminată fără o scurtă poezie, câteva rime simple, între 7 şi 17. Epitafurile sunt sincere, spontane şi scrise la persoana I, mesaje adresate de cel decedat celor care trăiesc. Stilul este liric, dar satira se găseşte frecvent. Fiecare poem conţine numele celui decedat, precum şi un aspect esenţial din viaţa respectivei persoane. Cu desenele şi poemele lor, Stan Ioan Pătraş şi Dumitru Pop Tincu au reuşit să recreeze un întreg sat şi au dat oamenilor a doua viaţă după moarte. Cele peste 800 de cruci pictate constituie o arhivă vastă, care prezervă istoria locuitorilor din Săpânţa.

Munţii Maramureşului

În regiune, Munţii Maramureşului sunt cei mai întinşi, cei mai neexploraţi şi cei mai sălbatici, oferind un mediu superb celor care riscă să ajungă acolo: peisaje spectaculare, păduri curate trecute de râuri rapide, o gamă abundentă de peşti şi de vânat.
Situaţi la est de râul Vişeu şi în partea nord-estică a Ţării Maramureşului, Munţii Maramureşului fac parte din Munţii Carpaţi şi sunt formaţi dintr-un şir principal, care merge dinspre nord-vest spre sud-est. Aceştia formează o barieră naturală între Maramureş şi Bucovina, la est, şi se extind departe, în Ucraina. Ei au aproape 100 km lungime, cu o suprafaţă totală de aproape 1.500 km pătraţi. Cel mai înalt vârf este Farcău (1.957 m).
Există o multitudine de râuri şi pâraie. Două râuri, Vaser şi Ruşcova, împart şirul în trei părţi principale. Aceste râuri formează două din cele mai impresionante văi din regiune, cu pante riscante spectaculoase. Vaser, cel mai important afluent al Vişeului, are aproape 60 km lungime. Valea este considerată una dintre cele mai frumoase din Carpaţii Orientali, oferind o succesiune de peisaje minunate şi unice.
Două lacuri glaciale pot fi descoperite în această zonă: Vinderel, cel mai mare lac glacial din Carpaţii de Est, situat la o înălţime de 1.684 m, şi Băiţa. Mai multe specii de plante unice în regiune au supravieţuit în zona din imediata vecinătate.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS