14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinApariţie editorială

Apariţie editorială

„În noapte“, de Haruki Murakami
Editura: Polirom

Haruki Murakami este unul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani, laureat al multor premii literare de prestigiu. Romanele sale au fost traduse în peste treizeci de limbi.
Romanul este un puzzle de personaje cum nu se poate mai diferite: Eri Asai, un fotomodel cufundat într-un somn care durează de luni de zile, sora ei, Mari, o studentă pasionată de lectură, un trombonist de jazz, o tânără prostituată chinezoaică brutalizată sălbatic şi abandonată într-un love hotel, un mărunt angajat la o firmă de calculatoare. Toţi sunt oameni ai nopţii, bântuiţi de secrete şi dorinţe nelămurite, iar legăturile dintre ei se lămuresc încetul cu încetul pe parcursul romanului, construind un univers nocturn, plin de farmecul, subtilitatea şi umorul caracteristice romanelor lui Murakami.
„«În noapte» este o reîntoarcere la stilul clasic al lui Murakami, mai apropiat de poveştirile din «Elefantul a dispărut» decât de ciudatul experiment din «Kafka pe malul mării».
Acţiunea romanului se petrece în Tokyo, de la miezul nopţii până dimineaţa, când încep să circule trenurile, şi are în centru mai multe personaje, printre care un cântăreţ de jazz, două surori, o prostituată chineză, angajaţii unui love hotel, un salariat care lucrează peste program şi nişte mafioţi supăraţi. Cum se întâlnesc toate aceste personaje o să vă las pe voi să aflaţi, dar vreau să spun că autorul face o treabă foarte bună, atât în schiţarea personajelor, cât şi în felul în care acestea vor interacţiona.
Există, desigur, şi un element suprarealist în intrigă, fără de care totul s-ar fi transformat într-una din acele poveşti tipice despre personaje din clase sociale diferite, care îşi încrucişează destinele noaptea într-un oraş mare. Suprarealismul însă nu este atât de pronunţat sau de important aici, spre deosebire de alte romane ale lui Murakami, şi la final am avut nişte dubii despre cum se leagă de acţiunea propriu-zisă.
Asta este, de fapt, una dintre problemele romanului: la final, lucrurile nu se leagă atât de bine pe cât s-ar putea. Dacă «În noapte» ar fi fost un film de la Hollywood, probabil că s-ar fi terminat altfel. Dar aici vorbim de literatură japoneză postmodernă, care nu are finaluri fericite şi nu trebuie să ofere explicaţii logice.
După cum scrie şi pe coperta patru, «În noapte» este ca o piesă de jazz, şi jazzul se bazează adesea pe improvizaţii. E foarte plăcută ca lectură, e scrisă impecabil, e un portret al Japoniei moderne. Nu e însă la fel de ambiţioasă ca «În căutarea oii fantastice», ci reprezintă doar o reîntoarcere la tiparele clasice şi sigure, după experimentul parţial ratat din «Kafka pe malul mării».
Nimic nou pe frontul de est, după cum s-ar spune“, a spus Cristi Mitran.

 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS