11.4 C
Craiova
marți, 23 aprilie, 2024
Știri de ultima orăMagazinAmigdalita - boala de sezon

Amigdalita – boala de sezon

Amigdalita este o infectie sau inflamatie a amigdalelor palatine. Amigdalele sunt mase de tesut limfatic situate de o parte si de alta a gâtului, deasupra si in spatele limbii, facând parte din sistemul imunitar al organismului.


Potrivit site-ului www.terapii-naturiste.com, principalele cauze de amigdalite sunt cele virale si bacteriene. Bacteria cel mai des implicata in producerea amigdalitelor este streptococul beta-hemolitic grup A (SBHGA), care produce de asemenea si angina streptococica. Alte cauze de amigdalite, rar intâlnite la persoanele cu un sistem imunitar sanatos, pot fi cele parazitare si fungice. Cu toate ca nu exista o dovada clara care sa indice o implicare a fumului de tigara in producerea amigdalitelor, s-a constatat o incidenta crescuta a amigdalectomiilor, procedeu chirurgical de indepartare a amigdalelor palatine, la copiii expusi fumului de tigara. Amigdalita este contagioasa la contactul apropiat cu o persoana infectata. Picaturi contagioase ce contin agenti patogeni ajung in aer atunci când o persoana infectata respira, tuseste sau stranuta; infectia apare prin inspirarea aerului ce contine aceste particule infectante. Infectia poate aparea de asemenea in cazul in care agentii patogeni ajung pe piele sau obiecte care vin in contact cu gura, nasul, ochii sau alte membrane mucoase. Simptomele debuteaza de obicei dupa doua-cinci zile de la expunerea fata de agentul infectant. Amigdalita de cauza streptococica este contagioasa inca din primele faze ale bolii si fara instituirea unui tratament poate ramâne asa timp de doua saptamâni. Tratamentul antibiotic scurteaza perioada de contagiozitate, o persoana infectata nefiind contagioasa dupa instituirea unui tratament de cel putin 24-48 de ore.


Simptome


Principalul simptom al amigdalitelor este prezenta gâtului inflamat si dureros la care se adauga alte simptome. Pot sa fie prezente toate sau câteva din urmatoarele simptome: febra, respiratie urât mirositoare, congestie nazala si guturai, noduli limfatici inflamati, amigdale rosii si inflamate acoperite total sau partial cu puroi, dificultati la inghitire, cefalee, dureri abdominale, suprafete sângerânde pe suprafata amigdalelor, prezenta culturilor bacteriene pe suprafata amigdalelor.


Când inflamatia gâtului este insotita de simptome de tip gripal ca si congestia nazala (aflux excesiv de sânge la nivelul nasului), catar (secretii apoase nazale) nazal, stranut si tuse, etiologia este cel mai probabil virala. Infectia virala a amigdalelor se vindeca de obicei fara tratament in aproximativ doua saptamâni.


Inflamatia gâtului insotita de febra peste 38,3 C, brusc instalata (febra usoara sau subfebrilitatile pot indica o infectie virala), si cresterea in volum a nodulilor limfatici indica de obicei o infectie bacteriana. Prezenta acestor simptome impune consultul medical de specialitate pentru stabilirea diagnosticului, deoarece exista riscul infectiei faringiene streptococice. Cu toate ca angina streptococica este vindecabila de obicei fara tratament, o infectie streptococica netratata conduce la complicatii importante cum ar fi reumatismul articular acut (boala inflamatorie provocata de actiunea toxinelor streptococului beta-hemolitic grup A, care provoaca o inflamatie a articulatiilor mari si a inimii).


Complicatii ale amigdalitelor


Amigdalitele de cauza streptococica necorespunzator tratate cu antibioterapie pot evolua in complicatii ca si infectia urechii si sinusurilor sau zone de infectie localizate in jurul amigdalelor (abces periamigdalian). Dintre complicatiile mai severe cea mai importanta este reumatismul articular acut. Amigdalitele cronice si recurente pot obstrua calea aeriana superioara cauzând aparitia sforaitului, congestia nazala si respiratia orala.


Uneori, amigdalita cronica produce complicatii mult mai severe cum ar fi apneea obstructiva de somn (intreruperea respiratiei pe o durata de timp ce apare in timpul somnului) sau complicatii cardiace si pulmonare.


Autoasistenta


La primele simptome trebuie luate masuri preventive pentru aparitia anginei, in primul rând se sta la pat, ferit de frig, de curenti de aer. Se aplica de trei ori pe zi comprese calde la gât, cu otet, argila sau infuzie de salvie; se aplica pe piept comprese cu ulei de eucalipt si lavanda; se fac bai progresive la picioare; se coc cartofi in coaja, se aplica cu ajutorul unui prosop la gât sub forma de compresa, pe toata durata noptii; se clateste gura sau se face gargara cu infuzie de musetel, salvie, menta sau cu apa sarata; se beau ceaiuri din salvie, nalba mare, coada calului, care sunt dezinfectante si antiinflamatorii; se mesteca propolis sau se sug pastile cu miere ori salvie; se consuma alimente pasate din legume proaspete si lactate; se evita constipatia, se fac clisme.


Tratament naturist


Timp de trei zile se face o cura cu sucuri de fructe si zarzavaturi; dimineata se face clisma cu infuzie de musetel, timp de trei zile; timp de patru zile se tine o dieta crudivora depurativa; se face cura cu boabe de ienupar; se tine cura din preparat de aloe; se beau ceaiuri din urmatoarele plante: 30 g salvie, 30 g podbal, 30 g patlagina, 40 g coada calului, 20 g sunatoare, 30 g coada soricelului, 30 g musetel sub forma de infuzie; se beau câteva picaturi de tinctura suedeza; se fac doua bai vitale pe zi, timp de 25 de minute; se face o baie de trunchi, timp de 25 de minute; se aplica o cataplasma cu lut si ceapa rasa pe regiunea anterioara a gâtului, timp de doua ore pe zi; timp de 30 de minute se face o baie calda la picioare; se face o baie de aburi a capului si pieptului cu musetel si ulei de menta sau levantica; o data pe zi, timp de patru-cinci zile, apoi de doua ori pe saptamâna timp de patru-cinci saptamâni, se face baie rece a jumatatii inferioare a corpului; se aplica comprese la gât cu terci de tataneasa, schinduf sau frunze de varza cruda; de doua ori pe zi se face gargara cu usturoi, ceapa, lamâie, ulei, timp de trei-patru minute; se face gargara cu ceai sub forma de infuzie din: 20 g nalba mare, 20 g musetel, 30 g galbenele, 40 g sânziene, 40 g coada calului, 30 g salvie, 40 g cimbrisor; se aplica o compresa calda pe timpul noptii din infuzie cu coaja de stejar la 300 ml de apa fiarta; se maseaza corpul cu solutie alcoolica de menta si levantica.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS