Diversificarea alimentatiei sugarului inseamna introducerea in meniul zilnic al bebelusului a altor alimente, in afara laptelui. Este o etapa importanta in viata copilului, care se impune deoarece necesitatile sale nutritive sunt in crestere si nu mai pot fi acoperite in totalitate de alimentatia lactata.
Ca regula, se incepe diversificarea la patru luni pentru copiii alimentati artificial si la sase luni pentru cei alimentati natural, iar in paralel, se impune conditia ca bebelusul sa fi atins limita de sase kilograme.
Diversificarea se incepe la sugarul sanatos, fara nici o urma de boala. Se introduce un singur aliment nou o data, pentru a testa toleranta copilului la acesta; se incepe cu cantitati mici si se va merge progresiv pâna la inlocuirea completa a unei mese de lapte. Se va incerca hranirea cu lingurita, cu copilul asezat in sezut. Daca bebelusul refuza un anumit aliment, nu se va insista, se renunta pe moment, apoi se va relua administrarea lui dupa câteva zile. Alimentele utilizate pentru alimentatia sugarului trebuie sa fie proaspete, facute in casa, de preferinta fara conservanti, condimente, fara sare sau zahar, pâna la vârsta de un an. In aceasta perioada se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeaza cresterea ponderala.
Se va incepe cu cerealele instant amestecate cu lapte, in cazul copiilor hipotrofici (mai slabuti), sau cu supa de zarzavat, la copiii eutrofici (cu greutate normala) sau hipertrofici (cu greutate peste normal). Cerealele se administreaza, de preferinta, la masa de seara, in biberon; se vor cauta initial cerealele fara gluten, mai dificil de digerat de sugarii pâna la sase luni.
Supa de zarzavat se administreaza la masa de prânz; se folosesc pentru prepararea ei initial numai radacinoase (morcov, telina, albitura), apoi cartof, dovlecel, ardei, ceapa etc., respectându-se regula introducerii treptate. Este permisa adaugarea in supa a unei lingurite de ulei, pentru a ii creste valoarea calorica si nutritiva. In primele zile se administreaza numai zeama, incepându-se cu 20-30 ml, apoi se va creste cu 20-30 ml/zi pâna la 100 ml, dupa care se vor adauga si legumele fierte si pasate, de asemenea, in cantitati crescute progresiv.
A treia masa care se va inlocui este cea de la ora 10.00 -11.00, când se introduc sucurile de fructe (mar, portocala, piersica) si sucul de morcov, urmate de „ingrosarea“ acestora cu pulpa fructelor mentionate, plus, in functie de sezon, altele: caisa, para, strugure. Sunt controversate administrarea de banana si kiwi – cu continut vitaminic si de minerale bogat, dar cu potential alergogen, de aceea sunt recomandate de unii medici dupa vârsta de un an.
Nu renuntati la lapte
In toate cazurile, introducerea acestor noi alimente se va completa cu laptele pe care il primea sugarul in mod obisnuit la acea ora; inlocuirea completa se face numai când noul aliment are consistenta crescuta (piure) si sugarul primeste 120 – 150 g din respectivul aliment.
La vârsta de aproximativ sase-sapte luni, dupa ce bebelusul s-a obisnuit cu cele trei mese diferite, se va adauga brânza de vaci – de obicei amestecata cu piureul de fructe. Ulterior, se va introduce carnea, in piureul de legume de la masa de prânz – pui, vita sau peste – mixata, in cantitati progresiv crescute. De doua ori pe saptamâna se poate da galbenus de ou fiert (nu foarte tare), in locul carnii. Ca garnituri, se poate inlocui piureul de legume cu spanac, orez, ciulama (sos alb); se pot prepara perisoare cu orez sau galuste de gris, facute numai cu galbenusul de ou.
De la opt luni se poate introduce in alimentatie iaurtul, simplu, natural, cantitati mici de unt si smântâna, adaugate la masa de prânz sau constituind o masa separata (la ora 17.00 – 18.00), alaturi de mamaliguta sau paste fainoase (taitei). De la aceasta vârsta este permisa pâinea, biscuitii, prajiturile dietetice de casa (de exemplu, papanasi). Sugarul va fi incurajat sa tina aceste alimente in mâna si sa manânce singur.
Dupa noua luni se poate schimba usor gustul alimentelor cu lamâie, bors, adaugate in supe, sau cu usturoi in sosurile albe sau de rosii. Practic, pe masura ce se apropie de un an, copilul va putea sa manânce mâncare gatita, foarte variat, asemanator cu restul familiei, cu restrictie la sare, prajeli, condimente, oul crud/albusul de ou (chiar preparat), carnea de porc, grasimi animale/vegetale in cantitate crescuta.
De la vârsta de un an, laptele praf folosit se poate inlocui cu lapte de vaca, dar pentru mamele care mai alapteaza, este foarte bine sa nu intarce copilul, daca lactatia este prezenta si copilul manifesta inca interes pentru supt.
O data cu inceperea diversificarii se va tine cont ca sugarul trebuie sa primeasca si lichide in cantitate suficienta – apa minerala plata, sucuri de fructe facute in casa, ceai.
Pe toata perioada diversificarii, parintii trebuie sa tina legatura cu medicul copilului, care va monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale. Un lucru trebuie avut in vedere, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic.
Alimente interzise
Total interzise pâna la un an sunt:
mierea de albine;
albusul de ou;
carnea de porc;
alune, nuci, alte seminte (pericol de inecare);
ciocolata;
alimente prajite, grase, condimentate.
