Românii din Bulgaria și șansa pe care o văd copiii lor în România

Autori


Un grup de etnici români din Bulgaria a poposit vineri, 12 octombrie, la Slatina, alături de studenți în anul I la Universitatea Craiova, originari din Republica Moldova.

Etnicii români din Bulgaria și moldovenii studenți în Craiova au ajuns la Slatina în cadrul unui proiect al Ministerului Românilor de Pretutindeni, „Descoperă și cunoaște România”, care și-a propus ca în acest an 450 de etnici români care trăiesc în țările vecine României să ajungă la noi în țară. Au fost întâmpinați mai întâi de oficialii Consiliului Județean Olt, unde s-a desfășurat și prima parte a vizitei, moderată de secretarul de stat din Ministerul Românilor de Pretutindeni – Veaceslav Șaramet. Vizita a continuat cu un popas la Muzeul Județean Olt, urmat de un altul la Mânăstirea Clocociov din Slatina, pentru ca din program să mai facă parte o vizită la Muzeul Câmpiei Boianului din Drăgănești-Olt. Grupul va ajunge, sâmbătă, în județul Dâmbovița.

Bulgarii de origine română, de toate vârstele, au vorbit cu românii fără să aibă nevoie de traducător, deși între ei au preferat să-și vorbească tot în bulgărește. Toți au învățat limba română în familie, iar copiii celor mai în vârstă au studiat în România, unii și-au întemeiat în România o familie, iar astăzi românii din Bulgaria, dintr-o localitate de lângă Vidin, se împart între cele două țări pentru a-și vizita rudele.

La fel au făcut, au povestit oaspeții, cu zeci de ani în urmă și înaintașii lor, care aveau peste Dunăre frați. „Noi vorbim toată zîua românește, 80 de procenturi se lovește cu limba voastră. În Bulgaria ne-am făcut. Când am pornit în școală noi n-am știut bulgărește, moșul meu și baba mea numai românește vorbeau. Tinerii acum nu mai vor să vorbească românește. Dacă tu ți-ai adus un bulgar, se-ncurcă. Înainte nu era fabrici, nu era zăvoduri, toți lucra-n sat, nu se-amesteca. Acuma toți fugiră-n lume, ăi bătrâni moare, ăi tineri nu se-nsoară“, a povestit un domn care a mărturisit că are copiii plecați în Italia. Faptul că știau limba română i-a ajutat și peste hotare, învățând mult mai ușor italiana, spaniola etc.

„Pe moșul meu îl chema Ispas și pe baba, Floarea“


Românii din Bulgaria nu mai au astăzi nume românești, sau foarte rar. „S-au încurcat“, ne explică oaspeții, chiar și în satul lor unde odinioară trăiau doar etnici români. Acum, sunt familii mixte, iar la pierderea numelor a contribuit mult vremea comunistă.

„Pe moșul meu îl chema Ispas și pe baba, Floarea. Ispas este, Ispas mai este, Floarea, nu. Pe bulgărește e Svetanka, cam așa ceva. Lumea nume românești avea. Le schimbară numele la vreme, când era Jivkov cu Ceaușescu. (…)Din vorbile lor, cum am înțăles, le-a fost drag de România, a avut dorime în sufletu’ lor către România, chiar dacă era sistemu’ atunci așa… Nima nu știe cum de suntem acolo. S-a pomenit pe malu’ Dunării acolo. Eu îmi dau seama când a fost Vlahia, poate pământu ăsta a fost la Vlahia, pe urmă Dunărea a despărțît, așa poate să fie istoria, nima nu știe“, încearcă oaspeții o explicație pentru lucruri care nu le sunt foarte clare, neștiind de când sunt în acele locuri, cum de părinții lor au avut frați peste Dunăre, în România etc..

În 1992, românii din Bulgaria, din jurul Vidinului, au înființat și o asociație, prin această asociație copiii beneficiind de cursuri de limbă română atunci când aleg să meargă la facultate, de exemplu.

„Sunt un membru al asociației vlahilor din România, noi am fost, cu 7-8 inși, care pusărăm temelu’ la această asoțiație. Și când fusărăm în Sofia să înregistrăm asoțiația, ăla, procuroru – ce, vreți să făceți partie românska? -, ne-ntrebă. Eu înțălesăi ce vrea să spună, da’ îl luai așa – hai, dom’le, că vrem să ne vedem, să vorbim, cum machedonțî poate să facă, cum turcii face cultură, dar noi nu putem? De-aia am venit aici să-nregistrăm asoțiația, s-avem și noi niște legături. Și-așa, încet-încet … În anul 1992, atuncea să făcu asoțiația vlahilor, făcurăm sfințire la asoțiație, intrarăm într-o biserică, plecarăm pe străzile la Vidin cu steagurile înainte, ceva frumos am făcut, făcurăm și pe 27 februarie, anul ălălat, 1993, un simpozium – «Bătălia de la Smârdan». Acolo unde la bătălie a căzut români, pentru Vidin, când a fost cu turcu. Acolo avem la monument făcut o cruce, io am făcut-o, în fabrică, mare, turnată, de 4 metri, am făcut-o la mine în fabrică, cărarăm, o betonarăm, o făcurăm…“, și-a amintit unul dintre întemeietorii asociației vlahilor din Bulgaria.



Comenteaza acum

Alte stiri

17 octombrie 2018

România, din nou ţara cu cea mai inflaţie anuală din UE

România a avut în septembrie, pentru a opta lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,7%, similar cu cel înregistrat în august, arată datele

Sumarul ediției de joi, 18 octombrie 2018

Top