Vicepremierul Paul Stănescu s-a angajat, astăzi, la Slatina, să susțină un proiect de cel puțin 5 milioane euro pentru o nouă coloană a infinutului în București. Autorul acestui proiect a obținut promisiunea politicianului în cadrul unei expoziții cu reconstituiri după operele pierdute sau distruse ale lui Constantin Brâncuși.
Paul Stănescu a participat, astăzi, la un eveniment cultural în Slatina, organizat de Școala Populară de Arte și Meserii și găzduit de Muzeul Județean Olt. 21 de opere pierdute sau distruse ale marelui Constantin Brâncuși, refăcute după fotografii și documente, de sculptorul craiovean Rodion Gheorghiță, au fost expuse la Slatina. Dea semneas, a fost expus și un modul din proiectul amplu al Coloanei Infinitului care se dorește a fi amplasat în fața Palatului Parlamentului din București. Artizanul ideii reconstituirii operelor pierdute ale lui Brâncuși, ca și al ideii unei Coloane a Infinitului după un proiect expus de Brâncuși în 1930, este profesorul Constantin Barbu, cel care l-a și făcut, de altfel, pe vicepremier să promită că va susține acest proiect în fața primarului capitalei, Gabriela Firea.
„Mi se pare chiar o idee minunată“
Evenimentul de la Slatina părea că a început cu stângul, după ce dechiderea expoziției s-a decalat cu o oră și jumătate, iar invitatul de seamă, președintele Federației Europene a Academiilor de Știință, Gunter Stock, tot n-a ajuns. Cu o mică întârziere a ajuns, în schimb, fostul ministru de externe al României, profesorul Andrei Marga, cel care a primit, la finalul evenimentului, o „Diplomă de excelență pentru merite deosebite, capital de imagine și promovarea proiectului Constantin Brâncuși – opere reconstituite“.
Lucrările sculptorului Rodion Gheorghiță, care nu sunt copii, a ținut să precizeze autorul în repetate rânduri, pentru că pentru a le crea trebuie „să-l înţelegi pe cel a făcut-o şi ce reprezintă. Dacă a făcut un portret de femeie trebuie să înţelegi şi să simţi. Trebuie să intri în mâna lui Brâncuşi, în simţul lui, în starea în care a fost. M-am folosit de talentul meu şi de credinţa pe care o am pentru a putea descifra arta şi opera lui. Şi cele de început, portretele, dar şi cele moderne, ancestrale, sunt la fel de grele. Primele, pentru că trebuie să intri în tuşeul, în mâna lui şi trebuie să identifici fiecare gest al modelajului. Fiecare lucrare este elaborată, conştiincios lucrată ca dimensiune, ca plasticitate, ca înţelegere a personajului“.
S-a vorbit, în schimb, despre deschiderea pe care autorii proiectului de reconstituire a acestor opere au găsit-o la Slatina, deși au încercat, cu mai puțin succes, și la Târgu Jiu și Craiova.
Și pentru că în discuțiile de început politicianul avansase promisiunea, acesta a fost invitat să-și declare susținerea în fața tuturor:
„Mi se pare chiar o idee minunată ca la Casa Poporului să avem o coloană a infinitului, cred că ar trebui să dispară garduri, cred că ar trebui să dispară multe lucruri de-acolo, cred că într-un complex putem să avem un simbol care să ne reprezinte, care să spună nu știu ce, eternitatea, nu știu ce să spun. Avem deja făcută aici o schiță ca să spun așa, sigur că eu voi susține acest lucru, împreună cu colegii mei, împreună cu domnul senator Renică Diaconescu și cu alți colegi, și sperăm să se întâmple lucrul ăsta, să dispară gardurile de-acolo și s-avem Coloana Infinitului. Mie mi-e prieten domnul Daea, dar cu oaia.., nu cred că e chiar un simbol cultural, deși e prietenul meu, cred că Coloana Infinitului merită s-o aducă în fața Casei Poporului. Vom avea discuții cu doamna primar general. Și-așa spuneați de scânteie, vă promit că vom sta de vorbă sâmbăta viitoare și sunt convins că vom face acest lucru. Nu depinde în totalitate de mine, dar sunt convins, chiar dacă dumneavoastră ați făcut diligențe, peste tot, eu sunt convins că putem să realizăm acest lucru“, a susținut Stănescu. La auzul acestui angajament, academicianul Constantin Barbu a exclamat: „Este cea mai mare propoziție care s-a spus în ultima sută de ani, că tot avem un Centenar de care pân-acum ne-am bătut joc“.
„E vorba de-a-l onora pe Brâncuși, eu nu le vând lor castraveți sau mere stricate“
Profesorul Constantin Barbu a dezvăluit și cum a prins contur proiectul care ar costa, însumat, aproximativ 5 milioane de euro. Este vorba de o coloană a infinitului din inox despre care Constantin Brâncuși a vorbit în 1930.
„El a spus așa – «aș face o coloană de peste 50 de metri, romboidală» – el are desene, doamnă! El când s-a-ntors din India a coborât în Egipt și-a văzut piramidele. O piramidă are pe-o parte un trapez, sus are un pătrat, jos are un pătrat. Așa sunt. Romboidul, și ăsta de la Slatina (sculptorul Rodion Gheorghiță a adus la Slatina un segment), e făcut din două porțiuni, care pe pătratul mare se unesc. Acest romboid are niște proporții – 1:2:4. Deci dac-a zis «o fac de 50 de metri», și, el mai are coloane ale infinitului tăiate în lemn, una a și refăcut-o după fotografii Rodion, și la toate acestea proporțiile sunt simple: 1:2:4, nu e mare filozofie“, a explicat Constantin Barbu.
Cât despre costuri: „două milioane plus impozite pentru omul care face documentarea, adică pentru mine, și pentru omul care a făcut prototipul, adică Rodion Gheorghiță, și restul, producția, la prețul cel mai mic (n.r. – aproximativ 3 milioane euro), pot să-l facă ei cu cine vor, nu mă deranjează, nu mă interesează, eu am discutat, e o chestie veche, de un an jumate, deși mă omor de șapte ani cu cei din Târgiu-Jiu, dar vorbesc de București, exact cu oamenii care au renovat coloana de la Târgu-Jiu, că sunt specialiști, dacă nu, să facă primăria, s-aducă oameni din străinătate, e treaba lor. E vorba de euro, în lei nu mai vorbește nimeni. (…) E vorba de onoare. Știți câți bani i-au dat lui Renzo Piano ca să facă o cutie de chibrite pentru atelierul Brâncuși la Paris? 3 milioane de euro pentru un desen. E vorba și de ceva foarte important. O să se scrie în ziare, cum o să scrieți dumneavoastră, și-o să se spună în străinătate – le-au dat 20 de euro… – și-o să se spună – «domne n-au nicio valoare». Valoarea coloanei făcută de americani la Târgu-Jiu, unde Brâncuși n-a făcut decât două desene, restu’ au fost fabricate la Petroșani, americanii au evaluat-o la un miliard de euro. E vorba de-a-l onora pe Brâncuși, eu nu le vând lor castraveți sau mere stricate. Și e vorba și de orgoliu, nu de-altceva. Asta e vorba, a pune preț, dacă tu nu pui preț pe tine însuți… “, a motivat Constantin Barbu, care a dezvăluit că de un an și două luni poartă discuții la Primăria Capitalei pentru a i se finanța acest proiect, deocamdată fără rezultat. Inițiatorul are, însă, și alte variante, încercând să-și vândă proiectul la germani, dar și la francezi și la americani, care ar ști să aprecieze cu adevărat reconstituirile.
„Îl vând în Berlin și se va face, ca intenție, pe linia între Berlinul de Est și Berlinul de Vest. Eu am cerut 2 milione de euro, în cazul că Berlinul zice că e scump sau că nu-l mai face la anu’, cum e ideea, fiindcă-mplinesc un număr de ani de la 1989, la stilul meu mai testez o dată Parisul, Chicago, fiindcă am la Chicago pe cineva care e prietenă cu nevasta lu’ Trump, iar dacă nu vrea s-o facă nimeni i-o vând lu’ Putin, demonstrativ, cu o rublă, ca să-i învăț minte, înțelegeți, că ăștia așa trebuie, învățați minte!“, a conchis Constantin Barbu.
