La 50 de zile după Paşti, românii serbează, timp de trei zile sau o săptămâna (în funcţie de zona geografică), Rusaliile, personaje feminine (cvasi)malefice a căror existenţă se petrece mai ales în văzduh şi în pădure, vara. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calităţile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pamânt, noaptea, aşezate în cerc, dar, dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala cineva calcă pe locul pe care au dansat (acolo iarba este arsă), acesta se îmbolnăveşte de boala numită popular „luat de Rusalii”. Remediul magic-ritual împotriva acestor boli îl oferea Jocul Căluşarilor, binecunoscut pentru performanţele sale şi iubit pretutindeni.
În 1969, s-a luat hotărârea ca, anual, în judeţul Olt, să se desfăşoare Festivalul – concurs interjudeţean “Căluşul Românesc”. Primele nouă ediţii au fost organizate la Slatina, iar din anul 1978, la Caracal. Astăzi, sub titulatura Festivalul Internaţional de Folclor „Căluşul românesc”. În toată această perioadă, pe scena festivalului au evoluat peste 1700 de formaţii de căluşari, căluşeri şi căiuţi, însumând aproape 43.000 de dansatori, sute de ansambluri folclorice din ţară şi din străinătate, orchestre şi solişti de muzică populară.
Parada portului popular căluşăresc şi a formaţiilor şi ansamblurilor folclorice din ţară şi din străinătate sunt, de fiecare dată, o frenetică revărsare de ritmuri şi culori, de figuri coregrafice dintre cele mai felurite, de strigături şi rapide bătăi de punteni, un veritabil recital etnofolcloric, în care horele şi sârbele olteneşti se prind în frumuseţe cu zborul pasului muntenesc, cu săritura plină de graţie a dansului transilvan, cu tropotitele moldoveneşti şi cu ineditul costumelor şi jocurilor populare al invitaţilor din afara graniţelor ţării.
Cu fiecare ediţie a festivalului, cercetători în domeniu, coregrafi, vătafi, membri ai Comisiei Naţionale de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial numit „Căluşul” îşi propun, în cadrul Simpozionului Ştiinţific, să dezlege tainele celui mai tulburător şi ameţitor dans românesc – Căluşul, unic prin varietate şi bogăţie de mişcări, purtând marca inconfundabilă a geniului nostru.
Includerea Căluşului, de către UNESCO, pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii, reprezintă o necesitate a reconstituirii şi promovării acestui străvechi obicei, o sanşă pentru supravieţuirea sa, dar şi recunoaşterea faptului că, acolo unde nu a dispărut deja, căluşul este transformat într-un produs comercial, de scenă, tot mai puţin autentic.
„Acest Festival va oferi, fără îndoială, o oportunitate valoroasă pentru promovarea salvgardării patrimoniului cultural imaterial, precum şi pentru creșterea gradului de conștientizare asupra importanței acesteia. Este, prin urmare, o plăcere, să acord patronajul UNESCO acestui festival”. Irina Bokova – Director General UNESCO.
În cadrul festivalului, în colaborare cu Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică în Municipiul Caracal, se organizează Târgul Meşteşugurilor Tradiţionale cu scopul de a susţine micii meşteşugari, gastronomi şi micii întreprinzători locali în promovarea produselor proprii, sub marca „PRODUS în Caracal” şi de a promova cultura, tradiţiile, produsele şi serviciile locale. În cadrul târgului expun producători locali din alimentaţie, confecţii – îmbrăcăminte, mobilier, meşteri populari, artizani, produse gastronomice, prestatori de servicii turistice, producători de flori.
În fiecare vară, în săptămâna Rusaliilor, din toate colţurile ţării, ca o revărsare fantastică de suflet românesc, se adună în Câmpia Romanţiului, la Caracal, devenit preţ de câteva zile capitala căluşului românesc, căluşari şi ansambluri folclorice din Oltenia şi Muntenia, căluşeri şi ansambluri folclorice din Banat şi Transilvania, căiuţi şi ansambluri folclorice din Moldova, ansambluri folclorice din Spania, Bulgaria, Republica Moldova, Italia, Serbia, Slovacia, Israel, Portugalia, Marea Britanie, Rusia, Albania, uniţi de acelaşi dulce grai al frăţiei întru obiceiuri. Festivalul încurajează, astfel, circulaţia valorilor naţionale şi internaţionale şi favorizează dialogul cultural între cetele de căluşari, ansambluri folclorice din principalele zone etnofolclorice ale ţării noastre, cercetători şi coregrafi şi ţările invitate participante în festival.
Organizarea acestui eveniment rezultă din nevoia de a impune demersuri mai agresive de promovare a jocului căluşăresc, a folclorului românesc pentru a demonstra că tradiţiile populare, atâtea câte mai există trebuie conservate, apărarate împotriva tendinţelor de poluare şi degradare şi promovate prin intermediul publicului şi a mijloacelor de informare.
La această ediţie a festivalului participă:
ANSAMBLURILE FOLCLORICE:
– ANSAMBLUL COREGRAFIC DEMONSTRATIV „DANCE VOYAGE” (CĂLĂTORIE DANSANTĂ) din KOSTROMA – RUSIA
– GRUPUL DE DANSURI POPULARE “ FOLK ALB “ din TIRANA-ALBANIA
– ANSAMBLUL DE DANSURI POPULARE “SEVERNYATZI” – BULGARIA
– „TRANDAFIR DE LA MOLDOVA” DIN HUŞI
– „LUGOJANA” DIN LUGOJ
– „MUGURELUL” din CÂMPIA TURZII
– „ROMULA MALVA” DIN REŞCA, JUD. OLT
– ANSAMBLUL FOLCLORIC DIN DIN GRĂDINILE ŞI STOENEŞTI – JUD. OLT
– „ALUNELUL” DIN PIELEŞTI, JUD. DOLJ
– „ROMANAŢI” DIN CARACAL
– ANSAMBLUL FOLCLORIC AL CASEI STUDENŢILOR DIN PITEŞTI, JUD. ARGEŞ
FORMAŢIILE DE CĂLUŞARI DIN LOCALITĂŢILE:
– RĂŞINARI – JUD. SIBIU
– GIURGIŢA – JUD. DOLJ
– HLIPICENI – JUD. BOTOŞANI
– COSTEŞTI – JUD. ARGEŞ
– DUMITRIŢA – BUDACU DE SUS, JUD. BISTRIŢA NĂSĂUD
– SĂLIŞTEA – JUD. ALBA
– CARACAL, ANSAMBLUL DE CĂLUŞARI DIN ŞOPÂRLIŢA, OSICA ŞI DOBRUN, JUD. OLT, CRĂCIUNEI, OPORELU, OPTAŞI MĂGURA, SÂRBII MĂGURA, CEZIENI – JUD. OLT
PROGRAMUL FESTIVALULUI
JOI – 23 IUNIE
Ora 12.00 – Sosirea ansamblurilor din ţară şi din străinătate
Ora 18.00 – Întâlnirea participanţilor la Teatrul Naţional, şedinţă tehnică.
Ora 18.30 – Teatrul Naţional
– Spectacolul obicei „APA VIEȚII” susţinut de Ansamblul Folcloric Romanaţi pentru ansamblurile invitate
VINERI – 24 IUNIE
Ora 10.00 – Parcul Constantin Poroineanu
– Deschiderea Târgului „PRODUS” în Caracal, expoziţie a firmelor producătoare din Caracal.
Ora 10.00 – 13.00 – Parcul Poroineanu
– Ateliere de dans; Work-shop.
Ora 18.00 – Parada portului popular pe traseul: B-dul Antonius Caracalla, Platoul Administrativ
Ora 18.30 – Platoul administrativ
– Demonstraţii de virtuozitate ale formaţiilor participante, deschiderea oficială a festivalului, cuvântul de bun venit adresat de oficialităţii
Ora 19.00 – Teatrul de vară
– Spectacole susţinute de formaţiile de căluşari şi de ansamblurile folclorice invitate
SÂMBĂTĂ – 25 IUNIE
Ora 10.00 – 13.00: Parcul Poroineanu
– Ateliere de dans; Work-shop.
Ora 18.30 – Teatrul de vară – Spectacole susţinute de formaţiile de căluşari şi de ansamblurile folclorice invitate
DUMINICĂ – 26 IUNIE
Ora 10.00 – Sala de consiliu a primăriei
– Primirea delegaţiilor ansamblurilor din ţară şi din străinătate de către Primarul municipiului Caracal, discuţii, conferinţă de presă.
Ora 11.00 – Teatrul Naţional
– Simpozion ştiinţific cu tema “Valori de Patrimoniu imaterial şi protejarea lor”.
Ora 18.30 – Spectacole susţinute de formaţiile de căluşari şi de ansamblurile folclorice invitate
Ora 21.30 – Gala festivalului.
