24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalMehedinţiO tânără din Pădina cultivă tutun pentru export

O tânără din Pădina cultivă tutun pentru export

În comuna mehedințeană Pădina se întâmplă ceea ce multe dintre autoritățile din mediul rural și-ar dori. Unii dintre fiii satului se întorc acasă și fac investiții cu banii munciți peste hotare. Este și cazul Ionelei Arbănaş, o tânără care, după ce un timp a încercat să își câștige existența în Spania, a decis să dezvolte o afacere în agricultură chiar pe plaiurile natale. În prezent, lucrează 150 de hectare de teren, dintre care 13 sunt cultivate cu tutun.

Cultivarea tutunului începe să recâștige teren în comuna mehedințeană Pădina. Dacă înainte de 1989, mulți dintre localnici cultivau planta cunoscută și ca „iarba- dracului“, odată cu trecerea timpului, tutunul a devenit o cultură de nișă. Nemaiavând capacitatea să muncească, oamenii au renunțat. Însă, în urmă cu cinci ani, o tânără din comună, Ionela Arbănaş, a decis să reînvie tradiţia cultivării tutunului. Lucrase în Spania, tot în domeniul agricol, și a decis să încerce să își facă un viitor acasă, așa că s-a întors și a început să investească în agricultură. „Eram în Spania, lucram tot în agricultură și am decis să vin acasă, să pun și un ban deoparte și să realizez ceva pe viitor. Acolo lucram doar ca să îmi câștig existența. Prima cultură a fost înființată în 2013, iar tutunul a fost o opțiune mai profitabilă față de culturile de cereale. Am pornit de la zero, cu fonduri proprii“, a spus Ionela Arbănaş, de 31 de ani.
A început de la 38 de hectare și acum lucrează 150, dintre care 13 sunt cultivate cu tutun. În anii buni, recolta este și de trei tone la hectar, însă au fost și ani în care a recoltat 100 de kilograme la hectar. Totul depinde de condițiile meteo. „Tutunul se cultivă după 25 martie în câmp, semiautomat, se fac lucrările de întreținere mecanizat, apoi recoltarea se face manual. Anul trecut am avut calamitate și producția a fost mică. În general, se pot obține minimum 100 kg la hectar și maximum trei tone, în funcție de condițiile meteo. S-a întâmplat însă și să îmi rămână plantele în câmp din cauza lipsei forței de muncă“, a spus tânăra.

Subvenția la tutun: 2.100 euro/hectar

Odată recoltat, tutunul trebuie uscat și apoi balotat. În tot acest circuit, tânăra spune că uscarea este cea mai grea, din lipsa spațiilor corespunzătoare. „Este foarte multă muncă manuală la recoltat, iar uscarea e cea mai grea. Se face pe sistemul vechi, adică înşirat, spațiile sunt mici, dar încercăm să rezistăm. Îl punem la uscat din iulie până la sfârșitul lui octombrie. Acum e în faza de balotare și livrare. Prețul nu e foarte bun, dar pentru că suprafaţa a scăzut pe teritoriul României, e subvenționat mai bine decât restul culturilor. Tutunul se vinde la kilogram, în funcție de calitate, 4 lei este cea mai bună calitate. Ajunge la Zimnicea și apoi în Italia. Acum încă nu am predat tutunul, suntem încă la faza de balotare“, a spus tânăra. Aceasta spune că lucrează cu utilaje vechi, iar următoarele investiții doreşte să le facă pe fonduri europene, după ce a depus o cerere de finanțare pe măsura 4.1, pentru achiziționarea utilajelor necesare.
Potrivit reprezentanţilor APIA Dolj, tutunul este una dintre cele mai profitabile culturi, având în vedere că subvenția este de 2.100 de euro/hectar.

„Cine a perseverat a reușit“

În afară de Ionela Arbănaş, au mai încercat și alți tineri să cultive „iarba-dracului“ în Pădina, atrași în special de subvenția care se acordă pentru această plantă. Pe parcurs, însă, au renunțat, descurajați în special de munca pe care o presupune întreținerea acestei culturi. „Acum patru-cinci ani a existat tendința de a cultiva tutun în cazul mai multor persoane, interesul venind din faptul că era foarte bine plătit cu sprijinul de la APIA. La început au fost în jur de zece persoane care s-au apucat, au cultivat pe o jumătate de hectar, pe un hectar, dar au renunțat, după ce au văzut că munca era grea, până ajungeau în punctul de a-l preda. Mă bucur însă că Ionela Arbănaş a perseverat și acum are peste 1w0 hectare. Pe timpul CAP-ului erau zone nisipoase unde se cultiva tutun, dar acum oamenii, fiind în vârstă, au renunțat pentru că nu mai aveau capacitatea să muncească atât de mult. Cine a perseverat a reușit“, a spus Dumitru Boceanu, primarul din Pădina.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS