Sute de hectare din pădurile din Mehedinţi au dispărut în ultimii ani distruse de hoţii de lemne, care le comercializează pe piaţa neagră. În această situaţie se află şi o pădure de peste 120 de hectare din comuna Dumbrava, de unde proprietarii nu puteau tăia lemne pentru că nu o aveau în pază, în timp ce pădurea a dispărut fiind furată de hoţii de lemne.
În Mehedinţi, una dintre localităţile în care tăierile ilegale de păduri nu se mai opresc este comuna Dumbrava. Aici, în ultimii ani, micii proprietari de pădure au sesizat în numeroase rânduri presa despre jaful făcut în pădurile lor de hoţii de lemne din localitatea Bâcleş. „Mi-au tăiat lemnele la înălţimea de aproape un metru, şi-au bătut joc. Au făcut jaf aici, au luat doar ceea ce era gros şi au lăsat crengile. Nu ştiu cine sunt, dar ştiu că aproape în fiecare noapte vin şi taie lemne din pădurea mea. Eu am fost la ocolul silvic la Strehaia şi i-am întrebat dacă pot lua măcar crengile care au rămas în urma hoţilor şi mi-au spus că nu pot pentru că nu am contract de pază. Contract nu pot face pentru că cei de la ocol nu vor să ia în pază o suprafaţă mică, vor să ia una mai mare şi aici nu toţi proprietarii au bani să îşi dea pădurea în pază. Şi mi-au mai spus că dacă iau lemnele şi mă prind în pădure, îmi confiscă şi utilajul cu care mă duc acolo şi mă şi amendează cu nu ştiu câte zeci de milioane de lei vechi. În această situație am fost zece, cincisprezece ani, timp în care au dispărut peste 100 de hectare de pădure. Hoții au furat, noi am plătit impozitele“, era declarația disperată a unei proprietare de pădure din comuna Dumbrava.
De altfel, la nivelul judeţului Mehedinţi, în cursul anului 2016 au fost sesizate 201 infracţiuni de tăiere ilegală de lemne. Dintre acestea, poliţiştii au reuşit să identifice autorii în 137 de cazuri. Au fost însă, cu siguranţă, şi alte zeci, dacă nu sute de cazuri nesesizate, în care proprietarii de pădure au renunţat să reclame furtul de lemne.
De anul acesta, ocoalele silvice sunt obligate să preia în pază suprafeţele de pădure mai mici de 30 de hectare. Între altele, proprietarii acestor suprafeţe trebuie să depună la ocoalele silvice ale Romsilva sau private o cerere însoţită de actul de proprietate asupra pădurii şi un document obţinut de la primărie conform căruia au poziţie de rol pentru pădurea deţinută, în cazul moştenitorilor unor proprietari care au decedat. În baza acestora, reprezentanţii Romsilva sunt obligaţi să preia în pază suprafeţele de pădure şi, desigur, oamenii vor putea face şi cereri în baza cărora să primească apobarea să taie lemne din pădurea pentru care plătesc impozite.
Un pădurar la 600 de hectare de pădure
În Mehedinţi, Romsilva are un număr redus de pădurari pentru a asigura paza întregii suprafeţe forestiere. Direcţia Silvică are în pază aproape 120.000 de hectare de pădure de stat şi numai 180 de pădurari. La un calcul simplu se poate observa că un pădurar trebuie să păzească nu mai puţin de 600 de hectare de pădure. De altfel, aşa prevăd normele în vigoare în zona de deal în care este plasat în mare parte Mehedinţiul, numai că pare imposibil ca un om să răspundă de paza a șase milioane de metri pătraţi de suprafaţă forestieră. Iar la aceste 120.000 de hectare aflate în proprietatea satului ar trebui adăugate cele 50.000 de hectare aflate acum în privat, care ar trebui luate obligatoriu în pază în urma noilor prevederi, ceea ce înseamnă că suprafaţa ce revine în pază unui singur om va creşte la peste 900 de hectare. Ar mai putea interveni aici ocoalele private, care pot prelua în pază o parte din această suprafaţă, însă ponderea acestora este deocamdată nesemnificativă.
