Primăria Târgu Jiu doreşte să amenajeze un muzeu dedicat Luptelor de la Podul Jiului din anul 1916. Autorităţile locale susţin că evenimentele de acum peste 100 de ani trebuie să fie puse în valoare în mod corespunzător, mai ales că la Târgu Jiu sculptorul Constantin Brâncuşi a ridicat Ansamblul “Calea Eroilor”, dedicate eroilor români care au pierit în Primul Război Mondial. Potrivit lui Adrian Tudor, viceprimar al municipiului Târgu Jiu, amenajarea unui muzeu dedicate Luptelor de la Podul Jiului este o prioritate şi o posibilă locaţie ar putea fi actualul sediu al Centrului de cercetare şi documentare “Constantin Brâncuşi”, din Parcul Central. Clădirea se află chiar lângă podul original, în apropierea căruia s-au purtat luptele din octombrie 1916 şi în care a fost implicată populaţia oraşului Târgu Jiu.
Acţiune militară de nivel tactic
Lupta de la Podul Jiului a fost o acțiune militară de nivel tactic, desfășurată pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial. Ea s-a desfășurat în perioada 14/27 octombrie 1916 și a avut ca rezultat stoparea înaintării forțelor Puterilor Centrale, în ea fiind angajate forțe române din Divizia 11 Infanterie și cetățeni ai orașului Târgu Jiu română și forțe ale Puterilor Centrale din Divizia 11 Bavareză germană. A făcut parte din acțiunile militare care au avut loc în prima bătălie de pe Valea Jiului. Practic, locuitorii oraşului Târgu Jiu au apărat intrarea în localitate şi au respins, avându-l în frunte pe comandantul poliţiei de la acea vreme, puternica ofensivă germană.
Pod construit de un inginer francez
Potrivit istoricilor, în data de 14 octombrie 1916, o parte dintre locuitorii oraşului Târgu Jiu s-au opus ofensivei germane şi au ajutat trupele militare să respingă atacul inamicului. Turnul cu ceas de la actualul Palat Administrativ era folosit la vremea respectivă drept punct de observaţie. „În ziua de 14/27 octombrie 1916, oraşul Târgu Jiu a înscris o pagină glorioasă în istoria României cu prilejul bătăliei de la podul de peste Jiu, când trupele române, animate de rezistenţa opusă de populaţia oraşului, au respins o puternică ofensivă germană.(…) La Târgu Jiu rămăsese doar o companie de miliţie, formată din două-trei plutoane, pentru paza podului peste Jiu. În acest gol al poziţiei, s-a strecurat mai întâi «o compania de vânători inamică, din al 12-lea Regiment de vânători german, urmată apoi de o alta» – aşa cum relata comandantul Grupului Jiu din Divizia a XI-a, colonelul Ion Anastasiu. Relatările despre lupta de la Podul Jiului sunt numeroase, subiectivitatea fiind însă evidentă în fiecare mărturisire, articol sau studiu. Rămâne însă de netăgăduit rezistenţa opusă timp de câteva ore, în faţa inamicului, de populaţia oraşului Târgu Jiu: civili, cercetaşi, sergenţi de stradă şi câţiva activi. După unele relatări, s-a trecut la mobilizarea unui număr mic de civili, care au primit armament, şi împreună cu efectivul redus al companiei de miliţie s-au îndreptat spre podul de peste Jiu“, susţine istoricul gorjean Andrei Popete Pătraşcu. „A fost unul dintre cele mai mari şi înălţătoare tablouri ale neamului, copii între moșnegi luptând alături pentru ţară… amestecaţi cu câţiva ţărani şi civili, iar lângă ei, imediat în spatele lor, mai multe femei venite şi ele să ajute, pansând pe răniţi, cărând muniţiuni soldaţilor până pe linia de luptă sau încurajând pe luptători. Şi toţi aceştia erau veniţi aici cu voia lor, neîmpinşi de nimeni, nemânaţi de nimeni decât de dragostea de ţară şi de iubirea de neam“, susţine şi generalului C. Gavanescul în cartea document „Războiul nostru pentru întregirea neamului“.
