Gorj: Tabăra de cercetare etnofolclorică „Constantin Brăiloiu” ediţia a XII-a, la final

mesteri tg jiu (5)
Tabăra scoate în evidenţă bogăţia etnofolclorică


Tabăra de cercetare etnofolclorică „Constantin Brăiloiu”, ajunsă la ediţia a XII-a a ajuns la final. Astfel, în perioada 19 – 25 iunie, o echipă de cercetare, formată din reprezentanţi ai Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj a străbătut 6 localităţi din judeţ, având ca obiectiv observarea stadiului actual de continuare a  meşteşugurilor populare, verificarea păstrării, în cadrul comunităţilor, a obiceiurilor şi a ritualurilor moştenite de la generaţiile trecute, evidenţierea elementelor de specificitate ale portului popular, folclorului muzical şi coregrafic, precum şi ale stilului arhitectural rural, toate acestea în contextul interferenţelor generate de vecinătatea mediului urban. Studiul, realizat în decursul celor 7 zile, are ca rezultate: luarea în evidenţă a 24 de creatori populari, consemnările obţinute de la 15 informatori culturali, completarea a 60 de chestionare, efectuarea a peste 500 de fotografii, peste 1 oră de înregistrări audio. Specialiștii Centrului au mers la Ţicleni, Rovinari, Ciuperceni, Cîlnic, Godineşti, Teleşti. Miercuri 21 iunie, echipa de cercetători a fost la Cîlnic și a discutat cu trei cusătoare de ii și lucru manual, dar și cu lăutari. La Cîlnic, întâlnirea a avut loc la Căminul Cultural din centrul comunei, după care echipa de cercetare a vizitat Muzeul Satului, bisericile și celelalte monumente de pe raza comunei. La întâlnirea cu echipa de la CJCPCT Gorj au participat cusătoarele Ecaterina Vezure, 67 de ani, Maria Săpunaru, 61 de ani și Niculina Dragu, 62 de ani, dar și lăutarii-soliștii Aurelia Cimpoieru, Ion și Răzvan Olaru.

Deplasări în mai multe comune cu tradiţii

La Calnic sunt foarte multe monumente istorice. Printre acestea se numără Biserica de lemn cu hramul Sfântul Vasile din satul Pieptani, crucea din piatră şi troiţa de lemn de la Câlnic sau Pădurea de la Crihala. În comuna Câlnic a fost leagănul olăritului din Gorj, satul Găleșoaia. Este vestit pe plan național deoarece aici erau cei mai pricepuți olari, cei mai reprezentativi din Gorj. Din păcate, acum satul este dispărut din pricina activităților legate de minerit. La Ţicleni echipa s-a deplasat vineri 23 iunie, întâlnirea cu creatorii a avut loc la Casa de Cultură din localitate. La nivelul oraşului există meşteri populari în prelucrarea lemnului, ţesături şi cusături. Băltăreţu Marioara, o fostă învăţătoare practică acum tricotatul şi croşetatul. Femeia face bluze, rochi, costume, botoşi, dar şi pardesie sau sarafane. Meşteşugul îl practică din 1970, atunci când l-a deprins de la şcoală. Printre cusătoarele cu care echipa a discutat se numără Geta Rîşniţă, Maria Mincea, Reolina Purea, Elena Porujnicu, Anişoara Ungureanu, Elena Mihaela Stăncioi şi Ioana Ungureanu.


Folclor autentic

La Ciuperceni, meşteri populari renumiţi sunt Vasile Cârpeanu, olar şi Vasile Călescu, tâmplar. Comuna Ciuperceni se poate lăuda cu lăutari şi solişti vocali. La Godineşti echipa CJCPCT Gorj a vizitat biserica de lemn din Câlceşti, biserica de lemn din Pârâu de Vale şi pe cea din Rătez. Pârâu de Pripor este un sat din comuna Godinești, în care majoritatea locuitorilor sunt lăutari sau rapsozi. E locuit de cele mai renumite „clanuri” familiale din Gorj (Argint, Rap, Enoiu, Muscurici, Pobirci, Mândru, Călău, Zlătaru). Pîrîul de Pripor este un sat în care o bună parte dintre cei 400 de localnici sunt lăutari, îndeletnicire păstrată din generaţie în generaţie.Tot la Godineşti încă mai sunt meşteri fierari şi sculptori în lemn. „Analiza documentarului obţinut în urma cercetării şi concluziile finale se vor regăsi în articole, reviste, cărţi şi expoziţii. Au fost arhivate fotografii conţinând imagini ale costumelor populare având modele de cusătură şi culori folosite în localităţile menţionate. Toate rezultarele taberei din cele 11 ediţii ajută la conceperea unei strategii pe termen scurt şi mediu, prin care cultura tradiţională a Gorjului să fie conservată, promovată şi valorizată în funcţie de situaţia reală existentă în teritoriu, acum. Tabăra îşi va schimba structura însă din 2018, fiind direcţionată spre un obicei sau datină anume, spre o tradiţie sau un meşteşug specific.”, a declarat Ion Cepoi, Directorul Centrului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.



Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de sâmbătă, 23 septembrie 2017

Actualitate

» Dolj: Accident cu patru victime în zona combinatului de la Işalniţa
» Un copil de doi ani, mort după ce a căzut dintr-o căruţă
» Opt cetăţeni din Irak, Iran şi Siria au încercat să treacă ilegal din România în Ungaria, mergând cu taxiul
» Arestați preventiv după ce și-au bătut fetița de un an și nouă luni
» Sibiu: Un copil de 13 ani a furat o mașină și a produs un accident de circulație
» Urmărit internaţional, predat de poliţiştii români autorităţilor italiene
» ANM: Ploi şi vânt, sâmbătă, în cea mai mare pare a ţării. La munte va ninge
» Renovarea apartamentelor vechi din România ar costa 15 miliarde de euro
» SUA: Trump intenționează să extindă lista țărilor vizate de decretul anti-imigrație
» Iranul a testat cu succes o rachetă balistică (presă)
» „Ziua fără autoturisme“ restricţionează traficul în Capitală
» 166 de persoane date în urmărire, depistate de polițiști în ultima săptămână
» Primele patru persoane „Most Wanted” pe site-ul Europol sunt români. Bivolaru, în fruntea listei
» Cel mai bătrân stejar din România, de peste 900 de ani, celebrat și în acest an
» Vremea răcoroasă se menţine şi în weekend
» Se dau subvenţiile pentru registrele genealogice și determinarea calităţii genetice a raselor de animale
» Trafic oprit pe DN1 Azuga – Predeal
» Accident rutier pe Autostrada Soarelui
» Ziua Internaţională Împotriva Exploatării Sexuale şi Traficului Femeilor şi Copiilor

Sport

» Volei (m): SCM-U Craiova, pe locul doi la Cupa “Radu Zamfirescu”
» Fotbal / Victoria nu vine doar cu Băluță
» Fotbal / Programe, clasamente, rezultate (22-25 septembrie)

Top