Slujire arhierească la Mănăstirea Crasna din județul Gorj



În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi şi a Lăsatului sec de carne, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească la Mănăstirea Crasna din judeţul Gorj, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Obştea Mănăstirii Crasna din judeţul Gorj şi credincioşii din această localitate au trăit duminică, 19 februarie, bucuria prezenţei în mijlocul lor a Întâistătătorului Bisericii din Oltenia. IPS Părinte Mitropolit Irineu a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească la altarul sfântului aşezământ monahal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Olteniei a scos în evidenţă faptul că raiul şi iadul sunt două stări pe care omul şi le construieşte încă de pe acest pământ, după viaţa pe care o duce şi faptele pe care le săvârşeşte. „Cu fiecare duminică din această perioadă a Triodului urcăm, treaptă cu treaptă, spre vârful mântuirii noastre care este Învierea. Dacă în duminica vameşului şi a fariseului am învăţat cum trebuie să ne rugăm, cum trebuie să fim smeriţi înaintea lui Dumnezeu, îndepărtând de la noi mândria şi slava deşartă, în duminica următoare Mântuitorul Iisus Hristos ne-a îndemnat la căinţă şi pocăinţă, la întoarcere la iubirea Tatălui ceresc când suntem pe un drum greşit, departe de casa cerească. Iar în cea de a treia duminică, pe care o petrecem astăzi, ni se prezintă răsplata sau pedeapsa pe care o vom primi fiecare la sfârşitul acestei lumi, după viaţa şi faptele săvârşite. După cum am agonisit pe acest pământ, prin faptele noastre, vom avea parte de lumină sau întuneric, căci fapta se imprimă atât de adânc în viaţa noastră, încât ajungem să fim stăpâniţi de umbră (dacă am săvârşit fapte rele), sau de lumină (dacă am săvârşit fapte bune). Atunci, ne spune Mântuitorul, vor trece de-a dreapta Sa toţi cei care au oferit celor sărmani şi nevoiaşi ajutor, agonisind lumină în interiorul lor”, a precizat IPS Irineu.


Mânăstirea Crasna

Aşezat la poalele munţilor Parâng, la circa 30 km de Târgu Jiu, pe şoseaua ce duce la Novaci, aşezământul monahal de la Crasna a fost ridicat de Dumitru Filişteanu, nepotul marelui ban al Craiovei Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul. Actuala biserică a fost zidită în anul 1636 din bolovani de piatră de râu şi cărămidă, în stil bizantin, cu o turlă octogonală pe naos. Pictura în frescă din biserica cu hramul Sf. Ierarh Nicolae datează din 1757. Se remarcă tablourile de mare expresivitate şi tâmpla din vremea lui Matei Basarab. Foarte valoros este şi tabloul votiv înfăţişându-i pe Matei Basarab şi Mitropolitul Ştefan. De asemenea, catapeteasma din lemn este împodobită cu o sculptură ornamentală deosebită. De numele mănăstirii sunt legate multe tradiţii şi legende, pline de învăţături duhovniceşti. Între ele se numără şi cea relatată de părintele Ioanichie Bălan, de la Sihăstria, care vorbeşte despre un pustnic venit din părţile Kievului, este vorba de episcopul Ioan, vicar al cetăţii ruseşte prin anul 1915. Acesta, pe la anul 1920, a călcat acest pământ şi a vieţuit la Crasna trei ani, de aici retrăgându-se ca sihastru în Munţii Sihlei.


Galerie foto


Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de sâmbătă, 21 octombrie 2017

Top