17.6 C
Craiova
sâmbătă, 20 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljDolj: S-a depăşit cota de apărare pe râul Jiu, la staţia hidrometrică Răcari

Dolj: S-a depăşit cota de apărare pe râul Jiu, la staţia hidrometrică Răcari

Administraţia Bazinală de Apă Jiu a anunţat că a fost depăşită cota de apărare pe râul Jiu, la staţia hidrometrică Răcari. Pe râul Jiu, în ultimele 24 de ore, nivelurile şi debitele au fost variabile pe cursul superior şi în creştere pe cursul mijlociu şi inferior. Nivelurile pe râul Jiu la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE APĂRARE, cu excepţia: – râului Jiu la s.h.Răcari – H ora 06:00 = 330 cm (CA = 330 cm).
Pe afluenţi şi celelalte râuri interioare nivelurile şi debitele au fost staţionare şi în creştere în întreg bazinul. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE APĂRARE.
Fenomenele de iarnă pe râuri au fost în restrângere şi diminuare până la eliminare:
– pod de gheata: Ac. Fantanele (DJ); gheaţă la mal: Rostoveanu (HD).
PE AFLUENŢI ŞI RÂURILE INTERIOARE debitele şi nivelurile la staţiile hidrometrice au fost în creştere cu 6 pânâ la 102 cm, situandu-se sub COTELE DE APĂRARE.
Cantităţile de precipitaţii înregistrate pe teritoriul judeţului Dolj în ultimele 24 de ore au fos: 1.5 l/mp la Filiaşi, 2.0 l/mp la Răcari, 0.9 l/mp la Podari,1.8 l/mp la Scaieşti, 1.0 l/mp la Negoieşti, 0.9 l/mp la Albeşti, 0.5 l/mp la Breasta, 6.6 l/mp la Călugarei, 2.7 l/mp la Dragoia, 2.0 l/mp la Goicea, 1.5 l/mp la Gabru, 2.1 l/mp la Afumaţi, 4.6 l/mp la fântânele şi 2.2 l/mp la Băileşti.

Conform prognozei elaborate de INHGA-CNPH, precum şi de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, în următorul interval de 24 de ore, debitele vor fi în general în creştere, ca efect combinat al precipitaţiilor lichide prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă, propagării.
Sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe unele râuri mici din Oltenia cu posibile efecte de inundaţii locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE.
Aval de acumulări, debitele pot fi influenţate de uzinări şi manevrele efectuate la baraje.
A.B.A. Jiu, prin S.G.A Dolj monitorizează situaţia hidrologică amonte şi aval de barajul Fântânele, precum şi evoluţia nivelurilor în lac, respectând Regulamentul de exploatare al acumulării pe timp de iarnă.
Este în vigoare ATENŢIONAREA HIDROLOGICĂ, COD GALBEN Nr. 4 din 07.03.2018 potrivit căreia în bazinele hidrografice afectate: Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Lăpuş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Desnăţui, afluenţii Motrului aval S. H. Broşteni, Teslui (afluent al Oltului) se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale COTELOR DE ATENŢIE.
Astfel, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gopodărire a Apelor a instalat Cod GALBEN de inundaţii în intervalul 07.03.2018 ora 14:00 – 09.03.2018 ora 14:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Bega Veche, Bega – bazin superior şi mijlociu (judeţul Timiş), Timiş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu amonte S.H. Lugoj, Pogăniş – bazin superior, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera – bazin superior şi mijlociu (judeţele Caraş Severin şi Timiş), Desnăţui (judeţele Mehedinţi şi Dolj), afluenţii Motrului aval S.H. Broşteni (judeţul Mehedinţi) şi Teslui (afluent al Oltului) – judeţele Dolj şi Olt.
Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce şi pe afluenți de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă.
În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.
Se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgenta generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS