10.3 C
Craiova
joi, 25 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCraiova: Trei lucrări în primă audiţie la Filarmonica „Oltenia”

Craiova: Trei lucrări în primă audiţie la Filarmonica „Oltenia”

Orchestra  Simfonică  și  Corala  Academică ale  Filarmonicii  “Oltenia” Craiova, dirijate de maestrul  Giovanni  Panella (Italia-Argentina),  prezintă vineri, 26 ianuarie, la ora 19:00, un program integral în primă audiţie la Craiova: „Suită de dansuri românești din secolul 18” de Ludovic Bács, „4 vitralii” de Ottorino Respighi şi „Stabat Mater” pentru orchestră, cor şi solişti de Licinio Refice. Soliști sunt soprana Marta Rossi (Italia-Argentina) şi tenorul Bogdan  Lupea, iar maestru de cor, Pavel  Şopov.

„Suita de dansuri românești din secolul al XVIII-lea a fost definitivată în septembrie 1979 și a fost menită de maestrul Ludovic Bács ansamblului său, Musica Rediviva. Ea alătură dansuri populare românești, fermecătoare, pline de savoare și energie cum sunt „Dansul călușarilor”, „Melodia cunoscutului cântec Kimpe” (Ghimpele), „Bătuta” și „Melodii de hore (valahe)”. (Ioan Dobrinescu)

Lucarea „4 Vitralii” („4 Church Windows”) de Ottorino Respighi evocă în splendide orchestrații și cu o mare forță dramatică evenimente religioase pictate pe ferestrele bisericilor italiene. „Fuga în Egipt” portretizează în sonorități modale drumul Maicii Domnului cu pruncul Iisus, lupta Arhanghelului Mihail este redată prin sonorități viguroase, tente pastorale apar în „Dimineața Sfintei Clara” (inspirată de o legendă din secolul 13), ultima mișcare portretizându-l pe Papa Grigore cel Mare (590-604) binecuvântând enoriașii (o grandioasă desfășurare sonoră, cu aportul întregului aparat orchestral).

Mai puțin cunoscut în plan internațional, Licinio Refice a fost un remarcabil compozitor, reformator al muzicii sacre italiene din secolul 20. Conservatorul din Frosinone și Asociația Muzicală din Patrica (orașul natal) îi poartă numele. De referință rămâne și lucrarea Stabat Mater pentru soliști, cor și orchestră, versiune revăzută, datorată maestrului Giovanni Panella. Cu o scriitură complexă și „adaptată” secolului 20, lucrarea nu părăsește totuși clasica frumusețe a muzicii italiene, mergând pe firul marilor realizări de gen ale compozitorilor din peninsulă.

 

 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS