Craiova: Festivalul de datini şi obiceiuri “Tradiţiile verii” la a VI-a ediţie

afis_traditiile_2017


Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Municipal Craiova – parteneri ai evenimentului, organizează vineri, 21 iulie 2017, începând cu ora 19:00, Festivalul de datini şi obiceiuri „Tradiţiile verii“, ediţia a VI-a, în Piaţa Fraţii Buzeşti (Centrul Vechi).

Șase formaţii din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinți, Teleorman, Sibiu aduc în scenă obiceiuri specifice anotimpului vara: Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Paparudele, Caloianul, Săptămâna lui Sântilie, încheierea secerişului, coliva, colacul şi prima pâine din noua recoltă de grâu. Participă: Ansamblurile folclorice: „Cununa“ din Agnita – judeţul Sibiu, „Liliacul“ din Baia de Aramă – Mehedinţi, „Roua“ din Cloşani – Padeş (Gorj), Ansamblul Școlii Gimnaziale Izvoarele din Teleorman, „Alunelul“ din Pieleşti – Dolj și „Hora Desnăţuiului“ al Casei de Cultură „Adrian Păunescu“ din comuna Bârca – Dolj.


„Piaţa „Fraţii Buzeşti” va fi din nou acoperită de cununile de sânziene, odinioară aruncate pe acoperişurile caselor spre aflarea ursitei, pomenind cea mai lungă zi din an, 24 iunie, când amuţeşte cucul şi „se face erete“, iar dacă pofteşte a mai cânta după această zi vor fi nenorociri, zi în care înfloreşte feriga („iarba fiarelor“) şi se fac farmece de dragoste. Iunie este şi luna Sfinţilor Petru şi Pavel (Sânpetru de vară), când se dau de pomană castraveţi, mere, dar şi faguri cu miere; luna „Paparudelor“ care dezleagă ploile ori de câte ori este secetă prelungită, ritual reprezentat printr-un dans rudimentar în care se prind fete tinere, care poartă fuste simbolice din frunzare, şi sunt udate cu apă. Povestea continuă în iulie cu săptămâna secerişului, cea a Panteliilor (surorile Sfântului Ilie), „Săptămâna lui Sântilie“, care îl are în centru, la 20 iulie, pe Sf. Ilie, numit „Căruţaşul Raiului“, care leagă şi dezleagă ploile, tună, fulgeră, trăsneşte și căruia îi sunt dedicate vestitele petreceri pastorale „Nedeia de la Novaci“ sau „Târgul de fete de pe muntele Găina“. Este ziua când se împarte şi se mănâncă porumb fiert. În cea de pe urmă săptămână a lui Cuptor muşeţelul, menta, pelinul capătă puteri magice, vindecătoare. Se frământă primul colac şi prima pâine într-un ritual aparte. Gustar vine cu Postul lui August până în ziua cunoscută ca Sfânta Marie Mare, 15 august, ziua ofrandelor pentru morţi şi pentru vii, constând în colaci împodobiţi cu struguri şi pepeni. Este luna în care viile prefigurează ceea ce străbunii intuiau în adevărul vinului, iar mierea îndulceşte ritualurile de sfârşit de vară“, a spus prof. Nicolae Dumitru.



Comenteaza acum

Alte stiri

13 aprilie 2017

Cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri de Paşte

Vopsirea sau încondeierea ouălor, înnoirea hainelor şi oferirea de cadouri aduse de Iepuraş sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte, alături de datini din unele regiuni, cum ar fi stropitul fetelor pentru a rămâne frumoase tot anul şi ...

Sumarul ediției de marţi, 26 septembrie 2017

Top