Datele înscrise într-un studiu realizat în 2017 de INS ar trebui să fie un semnal de alarmă în ceea ce privește calitatea vieții în România și gradul de sărăcie a satului românesc. Doar 45% din locuințele din mediul rural au baie și duș în casă, ceea ce înseamnă că 55% din locuințele de la țară au grupul sanitar în fundul curții. Locuitorii de la sate sunt așa de săraci și din cauză că autoritățile nu au dezvoltat în toate localitățile sisteme de utilități solide, respectiv apă curentă și canalizare. Studiul relevă și calitatea precară a locuințelor.
Viața reală bate filmul. Prezența toaletei în interiorul locuinței este un lux pentru mulți români și implicit, doljeni, în special pentru cei care trăiesc în mediul rural. Anul trecut, mai mult de jumătate dintre gospodăriile din mediul rural din România nu dețineau în interiorul locuinței baie sau duș. Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) anul trecut arată gradul de sărăcie și confortul scăzut din locuințele românilor, în special ale celor din mediul rural. Astfel, existenţa băii sau a duşului şi a grupului sanitar, amplasate în interiorul locuinţei, constituie elemente reprezentative pentru confortul şi calitatea locuirii, relevă studiul INS. În 2017, pe totalul țării, ponderea gospodăriilor dotate cu baie sau cu duş a fost de 71,4% iar a celor cu grup sanitar de 69,8%.
Slaba dezvoltare a canalizării ține locuitorii de la sate înapoi în timp
Defalcat pe medii de viață, se poate observa că cei din mediul rural stau cel mai prost la capitolul dotări, mai ales din cauză că în multe localități rurale nu există sisteme de canalizare și de epurare a apelor uzate sau sunt slab dezvoltate. Rezultatele studiului INS ar trebui să le dea de gândit autorităților. „Pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Ca atare, în jur de 45% din gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi şi a grupului sanitar. Dintre aceste gospodării, cele de salariaţi şi lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), care au dispus de resurse financiare mai mari, şi-au putut asigura cele două tipuri de utilităţi într-o proporţie mult superioară, faţă de media pe total rural. În localităţile urbane, peste nouă din zece gospodării ocupă locuinţe dotate cu băi/duşuri şi grupuri sanitare“, se arată în studiul INS dat publicității recent. Dacă doar 45% din locuințele din mediul rural au baie și grup sanitar în incintă, rezultă clar că 55% din locuințele de la țară nu beneficiază, de asemenea, de dotări minime de trai.
Ce spun locuitorii din mediul rural
Pentru unii locuitori de la sate, grupul sanitar în afara locuinței este o chestiune de obișnuință. Nea Mărin, un localnic dintr-o comună doljeană, are 76 de ani și spune că nu va avea wc-ul în casă „în vecii vecilor“. „De când lumea am ieșit la toaletă în natură. Nici mort nu o să mă vedeți că mă duc la baie în casă, în vecii vecilor“, spunea recent nea Mărin.
Soluția ține de gradul de educație a comunităților rurale. Într-o altă comună, doljenii care au muncit în străinătate au văzut acolo ce înseamnă confortul unei locuințe. În urmă cu câțiva ani, în satul Sălcuța din comuna doljeană Calopăr, toate casele care au fost ridicate de cei care munciseră în străinătate erau dotate cu băi în interiorul locuinței. „Oamenii au plecat la muncă în Italia, şi-au luat împrumuturi de la băncile de acolo şi şi-au ridicat aici case frumoase, cu băi în interior. E mândria lor că vatra strămoşească nu se vinde. Sunt în Sălcuţa peste 50 de case noi, făcute de tineri“, a precizat primarul de atunci al comunei Calopăr, Marin Catalina. El a adăugat pentru GdS la vremea respectivă că doar localnicii mai în vârstă din comună mai au grupurile sanitare în afara locuinței, pe când familiile tinere care au lucrat prin străinătate au wc-ul în locuință.
Locuințele românilor, cu pereți deteriorați și cu igrasie
După aprecierea gospodăriilor de către proprietari, rezultă că aproape o gospodărie din șapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinţa, conform studiului realizat de Statistică. Peste 50% dintre proprietari spun că au locuințele deteriorate. „Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se află cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre (51,6% din totalul gospodăriilor care reclamă existenţa unor probleme ale locuinţei) şi igrasia din pereţi sau fundaţia casei (50,3%)“, se arată în studiul INS.
Comparaţia între mediile de rezidenţă arată că, în general, în rural, ponderile gospodăriilor cu probleme ale locuinţei sunt mai mari decât în urban, mai ales cele legate de deteriorarea pereţilor, podelelor sau ferestrelor şi de igrasie. Aceste situaţii sunt de înţeles într-o anumită măsură, ţinând seama de caracteristicile construcţiilor corespunzătoare caselor individuale care se găsesc preponderent în localităţile rurale. Gospodăriile urbane, faţă de cele rurale, sunt preocupate mai mult de faptul că locuinţele nu au suficientă lumină naturală.
Mai puține computere și mașini de spălat, dar mai multe telefoane mobile
În ceea ce privește confortul minim din interiorul locuințelor se observă că, deși mai puține gospodării sunt dotate cu mașină de spălat (88% dintre locuințe), sunt mai multe cele cu TV color (98,6% din gospodării), însă cei mai mulți dintre proprietarii de locuințe au telefoane mobile. Statistica arată că, pe medii ale locuitorilor din gospodării dețin telefoane mobile următoarele categorii: 99,2% din salariați, 96,8% dintre patroni și lucrători pe cont propriu, 93,3% dintre șomeri, 91,2% dintre pensionari și tot 91,2% dintre agricultori.
Conform studiului, în puțin peste jumătate din gospodăriile din țară există un computer (în 54,8% din totalul gospodăriilor) şi autoturismele există în 39,7% din gospodării.
Românii trăiesc în locuințe vechi
Studiul celor de la Statistică arată că până anul trecut, 36,5% din totalul familiilor au obţinut locuinţa pe care o ocupă în perioada 1981-2000, peste acest nivel situându-se gospodăriile din mediul urban. „În mediul rural, aproape trei din cinci gospodării trăiesc în locuinţe construite înainte de anul 1980“, se mai arată în studiul INS. Se remarcă în studiu, de asemenea, că ponderea locuinţelor noi, construite după anul 2001, este de doar 20,4% pe total, fiind mai mare în zonele urbane (26,0%) faţă de cele rurale (14,1%).
