Proprietățile propolisului sunt uimitoare. De altfel, toate produsele apicole sunt extrem de benefice pentru oameni. Albinele au cu adevărat grijă de sănătatea noastră, pentru că propolisul este unul dintre cele mai bune antibiotice naturale.
Folosit din cele mai vechi timpuri, propolisul este considerat, în același timp, cel mai puternic medicament antiinfecțios cunoscut, fiind totodată un aliat natural puternic în lupta cu răceala și gripa.
Calitățile deosebite ale propolisului sunt date, în principal, de conţinutul său bogat în flavonoide, compuşi din familia polifenolilor care dau colorit plantelor și au puternice proprietăţi antioxidante, antifungice şi antibacteriene.
Excelent antiviral, antiinflamator, propolisul stimulează formarea de anticorpi, fiind extrem de benefic pentru întărirea sistemului imunitar.
Are, de asemenea, acțiune analgezică, antiinflamatoare, antimicrobiană, anestezică și cicatrizantă, este eficient în tratarea febrei, răcelii și gripei, virozelor respiratorii, tusei, bronșitei, pneumoniei, faringitei, sinuzitei, gastritelor și ulcerului de stomac, colitei, enterocolitei, paraziților intestinali, infecțiilor reno-urinare, precum și în tratarea eczemelor infecțioase, micozelor, rănilor deschise și arsurilor, gingivitei, parodontozei și altor probleme ale cavității bucale.
De altfel, studiile recente arată că propolisul distruge 21 de bacterii, nouă specii de ciuperci parazite și alte 30 de tipuri de virusuri.
Mai mult, propolisul acționează eficient împotriva bacteriilor dăunătoare, fără a le distruge pe cele bune, cum se întâmplă cu antibioticele obișnuite.
Propolisul are acțiune dezinfectantă şi antiinflamatoare, fiind utilizat pentru tratarea aftelor, gingivitei, abceselor dentare, parodontozei sau pentru calmarea durerilor gingivale și de dinți. El este totodată și o alternativă naturală pentru tratarea ulcerelor și gastritelor.
Propolisul stimulează, în același timp, refacerea țesuturilor afectate de tăieturi, răni și în special de arsuri, accelerând totodată procesul de regenerare a celulelor sănătoase.
De asemenea, propolisul nu provoacă efecte secundare, stimulând buna funcționare a organismului, în general.
Preparate din propolis: Tinctura
Dacă nu vrem să luăm acest remediu gata preparat din comerţ, putem să-l preparam acasă: se pun într-un borcan cu filet cincisprezece linguri rase de propolis, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 90 de grade. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de două săptămâni, timp în care se agită zilnic, după care se filtrează. Tinctura rezultată va fi pusă în sticluţe mici, închise la culoare. Se administrează din acest remediu câte 50 de picături, puse pe puţină pâine uscată sau în miere, de patru ori pe zi.
Tinctura de propolis nu se ia diluată în apă, deoarece anumite substanţe din compoziţia sa precipită (se întăresc) în contact cu apa, devenind insolubile, şi ca atare trec prin organism fără efect. De asemenea, nu se ia tinctura de propolis simplă, deoarece în contact cu saliva se va produce acelaşi efect ca în cazul diluării în apă.
Propolisul brut
O bucăţică de propolis de mărimea unei alune se suge asemenea unei bomboane, cât putem de mult, aşa încât principiile sale active să îşi facă efectul local. Este un tratament recomandat în infecţii la nivelul gurii, în faringite şi în amigdalite. Dezavantajul acestei metode constă în faptul că propolisul nu are o acţiune amplă, asupra întregului organism, ci doar locală. Un alt inconvenient este că propolisul aderă foarte puternic pe dantură, necesitând apoi o spălare îndelungată şi repetată.
Unguentul de propolis
Într-o ceşcuţă (50 ml) de untură încinsă pe foc foarte mic se pun trei linguri de tinctură de propolis şi o bucăţică de ceară de mărimea unei alune, după care se amestecă continuu vreme de 10 minute. Se ia de pe foc untura, după care se amestecă în continuare până când se întăreşte. Preparatul se păstrează la frigider, folosindu-se extern contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor şi a rănilor uşoare, contra eczemelor (mai ales a celor uscate).
Apă de propolis
Aşa cum afirmam anterior, în contact cu apa, propolisul precipită şi devine insolubil, pierzând astfel cea mai mare parte din calităţile sale. Totuşi, cercetările arată că o soluţie obţinută din cinci linguriţe (aprox. 25 ml) de tinctură de propolis la un pahar de apă (200 ml) are efecte terapeutice în anumite cazuri, când tinctura simplă nu poate fi folosită, deoarece are o acţiune prea dură asupra ţesuturilor. Apa de propolis, obţinută în proporţiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente în combaterea stomatitelor şi a cariei dentare (se fac clătiri atente ale gurii după fiecare spălare pe dinţi), precum şi în tratarea unor afecţiuni genitale la femei (leucoree, cervicită).
