Situat în sudul județului Dolj, Bechetul este o așezare în care își duc existența aproximativ 5.000 de oameni. Ca majoritatea localităților care fac parte din urbanul mic sau rural, și Bechetul se confruntă cu depopularea, cu migrarea localnicilor peste graniță, în căutarea unui trai mai bun. Acest fenomen a scăzut considerabil numărul copiilor, astfel că s-a ajuns în situația ca investițiile făcute de autorități în unitățile de învățământ să rămână fără beneficiari. Astfel, un campus școlar în care s-au investit șapte milioane de euro nu poate fi dat în folosință, din lipsă de elevi. În apropierea Bechetului nu s-au găsit suficienţi copii care să poată fi cazaţi aici.
Loc al oamenilor primitori și gospodari, orașul Bechetul este o așezare binecuvântată cu peisaje parcă desprinse din poveste, care oferă trecătorului posibilitatea de a admira tabloul pictat de Dunăre în propria sa luncă. Fost centru de raion, orașul care este cel de-al doilea port dunărean ca mărime din Dolj, după Calafat, încearcă să exploateze potențialul turistic. Fiind o localitate de frontieră, prin care se poate ajunge în Bulgaria, Bechetul este mai degrabă un punct de trecere pentru cei aflați în concediu. Din acest motiv, și oferta de cazare este adaptată acestor caracteristici ale orașului, fiind reprezentată de o rețea de vile și pensiuni care oferă cazare la prețuri accesibile. „Orașul Bechet este tranzitat de tot mai mulți turiști. Prin acest punct se trece spre Bulgaria, spre Grecia, dar unii și înnoptează aici. Avem două pensiuni și un hotel unde pot rămâne peste noapte. Totodată, avem un privat care a investit în port și vrea să se înscrie într-un circuit de croazieră pe fluviu. Sunt vase de croazieră care ar vrea să se oprească și în Bechet, iar acesta ar fi un punct de atracție“, a spus Stamin Gigi, viceprimarul din Bechet.
„E greu să găsești 50 de oameni pe care să îi angajezi“
Dincolo de peisajele frumoase, orașul Bechet se confruntă, ca majoritatea localităților care fac parte din urbanul mic, cu depopularea, cu migrarea localnicilor peste graniță, în căutarea unui trai mai bun. Preocupările celor rămăși sunt îndreptate în special către muncile câmpului şi pescuit. Autoritățile susțin că efectele plecării oamenilor se resimt acut. „Am încercat să aducem niște investitori în localitate, care să înființeze o fabrică de confecții sau de cabluri electrice, dar și cu forța de muncă stăm foarte prost. E greu să găsești 50 de oameni pe care să îi angajezi și asta pentru că fiecare vrea ceva mai bun, vrea în orașele mai mari din ţară. În plus, după finalizarea studiilor liceale, majoritatea copiilor pleacă“, a adăugat Stamin Gigi.
Campus de şapte milioane de euro, fără elevi
În prezent, aproximativ 500 de copii învață în Liceul din Bechet, iar de la un an la altul numărul lor este tot mai mic. În urmă cu doi ani au fost finalizate lucrările la un campus şcolar în care s-au investit aproximativ șapte milioane de euro, dar care încă nu a fost dat în funcțiune din lipsă de elevi. Campusul are o capacitate de aproximativ 100 de locuri pentru elevi, dispunând inclusiv de o cameră pentru copiii cu dizabilități, și zece locuri pentru cadrele didactice. Camerele sunt dotate cu mobilier modern, iar cele destinate profesorilor sunt utilate inclusiv cu veselă și cu mașină de spălat. Campusul dispune și de o cantină, precum și de un depozit de alimente. Din păcate, toate aceste investiții nu au… beneficiari. Și asta, pentru că nu mai există elevi care să își dorească să studieze la Liceul din Bechet. Una dintre cauze ar putea fi apropierea de alte două localități în care există licee, respectiv Dăbuleni și Călărași. Deloc de neglijat este și scăderea numărului de copii. „Campusul a fost făcut pe POR, iar lucrările s-au finalizat în urmă cu doi ani. Avem locuri de cazare atât pentru elevi, cât și garsoniere pentru profesori, numai elevi să găsim. Aceştia ar trebui să provină din localităţile limitrofe, numai că există liceu și la Călărași, și la Dăbuleni. Investiția în acest obiectiv este de șapte milioane de euro“, a adăugat viceprimarul.
Autoritățile nu exclud posibilitatea de a înființa o școală profesională în Bechet, tocmai pentru a se plia pe cerințele forței de muncă, dar și pentru a-i atrage pe elevii care vor să învețe o meserie.
„Am avut cadre didactice care au rămas icoane în sufletul nostru“
Și dacă azi există condiții moderne de studiu, dar nu sunt elevi, în urmă cu 50 de ani, liceul era plin de viață. Copiii săraci ai familiilor numeroase de odinioară au pus aici bazele a ceea ce aveau să devină în viață și spun că datorează acestei unități de învățământ tot ceea ce sunt acum. „Vremea anilor noștri de liceu a fost deosebit de frumoasă. Aici era un liceu în care învățau copiii din zona noastră, care erau într-o situație materială precară. Pe atunci, familiile erau numeroase, ca și a mea, în care eram patru frați și era greu pentru că munceam alături de părinții noștri la câmp. Dacă acest liceu nu ar fi fost aici, nu cred că puteam să ajung ceea ce sunt azi. Am avut cadre didactice deosebite, care au rămas icoane în sufletul nostru. N-am să uit niciodată că învățătoarea mea în clasa a treia, după ce am făcut o compunere, m-a întrebat ce vreau să mă fac și i-am răspuns «ca matale, învățătoare». Era vocabularul copilului de la țară, cu respect față de profesori, cu bun-simţ și cu cei şapte ani de acasă“, a spus Sanda Banu, absolventă a Liceului din Bechet, promoţia 1968.
„Bechetul de acum nu mai este Bechetul de altădată…“
Sunt 50 de ani de când a absolvit liceul și a pornit pe drumul său, urmând pașii destinului. A purtat în suflet parfumul acelor vremuri și a încercat să îl sădească în sufletul copiilor pe care i-a educat, căci şi-a împlinit visul şi a devenit profesoară de limba română. Plină de emoție și purtând în inimă poezia anilor de liceu, și-a revăzut pentru prima dată după o jumătate de secol colegii, dar și locurile natale. „Bechetul de acum nu mai este Bechetul de altădată…“, a spus Sanda Banu.
Autoritățile fac însă eforturi să îmbunătăţească aspectul localităţii şi viaţa oamenilor. Cum bugetul este mic, majoritatea investițiilor sunt axate pe fonduri europene. „Avem un proiect pe AFIR, prin care vom construi un teren multifuncţional, precum și o scenă fixă și niște alei în parcul din centrul orașului. Sperăm ca în două săptămâni să începem lucrările. Prin PNDL avem un proiect pentru infrastructură. Totodată, avem un proiect pe POR pentru refacerea grădiniței și căminului cultural, dar și pentru asfaltare. Avem apă și canalizare, acum nu ne mai trebuie decât infrastructură“, a spus, în încheiere, viceprimarul Stamin Gigi.
