8.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljFermierii doljeni, reticenţi în accesarea fondurilor europene

Fermierii doljeni, reticenţi în accesarea fondurilor europene

Întâlnirea de la CJ Dolj între APIA și fermieri a avut două scopuri: să îi determine
pe agricultori să atragă bani de la UE și să îi convingă să se asocieze

Prin asocierea sub formă de cooperative agricole sau grupuri de producători, agricultorii ar putea avea o voce unitară în fața supermarketurilor și ar putea accesa mai ușor bani europeni.

Reprezentanți ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Dolj alături de directori din APIA de la nivel central și din Ministerul Agriculturii s-au aflat, joi, la Craiova, la o întâlnire cu primari, fermieri și cu alte autorități locale și județene și persoane interesate de domeniul agricol, pentru a informa producătorii agricoli despre oportunitatea atragerii de fonduri europene destinate agriculturii.

Asocierea fermierilor, o necesitate

Întreaga conferință s-a desfășurat în jurul unei idei centrale, și anume necesitatea ca fermierii să se asocieze pentru a putea atrage tot mai multe astfel de finanțări europene. Președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a precizat că asocierea fermierilor nu seamănă cu acea cooperativizare de pe vremuri, în contextul în care supermarketurile vor să se aprovizioneze cu legume și fructe în mod organizat de la fermierii locali, motiv pentru care se impune asocierea producătorilor din sectorul legumiculturii și din alte sfere ale agriculturii.
Prefectul de Dolj, Dan Narcis Purcărescu, a menționat că este o reticență în rândul agricultorilor doljeni în a se asocia în cooperative, argumentând că „timpul a demonstrat că de unul singur nu poți să răzbești“.
Directorul general adjunct al APIA de la nivel central, Constantin Bîrcă, le-a transmis fermierilor doljeni că banii puși la dispoziție de UE trebuie neapărat absorbiți, iar cei destinați pentru sectorul de legume-fructe „pot fi absorbiți doar prin asociere. (…) Cred că există o barieră mentală pentru asociere. Din 2008 încoace s-au constituit doar 28 de grupuri de producători, cu obligația ca în cinci ani să se transforme în organizații de producători. Astăzi există doar 24 de organizații de producători la nivel național“.
Pentru ca legumicultorii să se asocieze, astfel încât vocea lor să fie auzită de către supermarketuri și alte entități, este nevoie ca agricultorii să îndeplinească unele condiții: să existe minimum cinci membri legumicultori care să se asocieze; valoarea producției comercializate să fie de minimum un milion de lei. Autoritățile scapă însă din vedere mai multe aspecte legate de asocierea producătorilor doljeni. Pentru a se putea asocia, aceștia trebuie deja să vândă cantități mari de legume. Însuși directorul general adjunct al APIA a spus că pentru a ajunge la vânzări de un milion de lei din legume, acei fermieri trebuie să vândă la supermarketuri. Un calcul matematic simplu ne arată că la o medie de 2 lei pe kilogramul de roșii, fiecare producător ar trebui să comercializeze câte 100.000 de kilograme de roșii pe an ca să poată să se asocieze cu alți patru concetățeni.

16.000 de euro la hectar, pentru înființarea culturii de viță-de-vie

Directorul general adjunct al APIA a menționat că, prin Programul Național de Sprijin (PNS) 2014-2018, a crescut plafonul care se acordă pentru investiții în sectorul viticol, însă fondurile nu mai sunt absorbite în proporție de 100%. În cadrul secțiunii de „restructurare-reconversie“, pot fi accesați 16.000 de euro pe hectar, în cazul în care se înființează culturi de viță-de-vie în condițiile cerute de organismele europene. Până în 2015 se ofereau 12.500 de euro pe hectarul de viță-de-vie. Ca noutate, agricultorii pot achiziționa „instalații de irigare prin picurare doar pentru viile pentru care s-a făcut reconversia“, a explicat Constantin Bîrcă. În Dolj există circa 11.000 de hectare cultivate cu viță-de-vie, însă suprafața pentru care s-a făcut reconversie nu depășește circa 500 de hectare, au informat reprezentanții APIA, de la nivel central.

Probleme reale ale fermierilor

În Dolj există 11 cooperative în rândul fermierilor, dintre care opt sunt deja funcționale, cu depozite pentru legume înființate la Călărași, Dăbuleni, Desa și Poiana Mare.
Fermierii au menționat că au nevoie de mai multe spații de depozitare, iar pentru legumele care sunt destul de perisabile și nu mai corespund parametrilor pentru a fi vândute pe piață s-ar impune înființarea unor făbricuțe de procesare, în imediata apropiere a fermierilor.
În contextul programului pentru tomate prin care s-au primit fonduri de 3.000 de euro pentru cultivarea a cel puțin 1.000 de metri pătrați cu tomate, în spații protejate, măsură care a avut succes în Dolj, directorul Direcției Agricole Dolj, Adrian Popa, le-a ținut partea agricultorilor, semnalând anumite probleme: „Este o situație neplăcută pentru fermieri, în relația cu marile lanțuri de supermarketuri. Avem o supraproducție de tomate în Dolj“.
Sub o oarecare rezervă, reprezentanta Ministerului Agriculturii a dat asigurări că, în urma unor discuții, începând de săptămâna viitoare, în supermarketuri se vor găsi numai tomate românești.

Facilități fiscale pentru fermierii care se asociază

Reprezentanta Ministerului Agriculturii, Cristina Fabian, prezentă joi la Craiova, a precizat că există o serie de facilități fiscale pentru acei agricultori care se asociază sub forma cooperativelor sau grupuri de producători: scutirea de impozit pe profit pentru cinci ani, pentru cei care care se asociază și au o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro. De asemenea, PFA-urile care se asociază beneficiază de scutirea impozitului pe venit pentru cinci ani. Cristina Fabian a precizat că, până acum, ANAF nu punea în practică aceste facilități, dar de anul acesta lucrurile s-au schimbat.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS